Forma finala a Legii unitare: Topul celor mai bine platiti angajati din sectorul bugetar

Presedintele Romaniei va fi singurul demnitar platit cu 12 salarii minime pe economie, in timp ce primul ministru va castiga 11,7 salarii minime pe economie, la fel ca si sefii din justitie, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si seful Curtii de Conturi.
Guvernul majoreaza veniturile senatorilor si deputatilor la 9,9 salarii minime pe economie in forma finala a Legii unitare a salarizarii trimisa ieri in Parlament, de la 9,6 salarii minime in varianta transmisa sindicatelor saptamana trecuta.Ministrii, in schimb, pierd din veniturile aferente urmatorilor ani, fiind coborati in grila unitara de salarizare de la coeficientul 11,2, in varianta anterioara a proiectului Legii unitare de salarizare, la 10,8, avand atribuita cea mai mica valoare a coeficientilor din ultima luna a discutiilor cu sindicatele si patronatele legate de salarizarea personalului din sectorul bugetar. Primarul general al capitalei coboara si el puternic in topul celor mai bine platiti angajati din sectorul bugetar, de la 11,2 salarii minime pe economie la 10 salarii minime, in timp ce patriarhul Bisericii Ortodoxe urca la 11,2 salarii, in "Legea cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice" trimisa ieri in Parlament, fata de 10,8 salarii minime din varianta proiectului din 3 septembrie. Tot la salarizarea cultelor, un mitropolit al Bisericii Ortodoxe Romane ar urma sa castige 10,1 salarii minime.Presedintele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii Securitatii (CNSAS) ar urma sa castige 11,2 salarii minime, la fel ca si seful Consiliului Concurentei, consilierii prezidentiali vor avea 10,8 salarii minime, in timp ce Avocatul Poporului va castiga doar 10,2 salarii minime. Cel mai mic salariu in sectorul bugetar va fi de 705 lei anul viitorValoarea coeficientului 1 din Legea unitara de salarizare in functie de care se calculeaza toate salariile angajatilor din sectorul bugetar va fi de 705 lei in 2010, urmand sa ajunga la 765 lei in 2011, 845 lei in 2012, 935 lei in 2013, la 1.015 lei in 2014 si la 1.100 lei in 2015, arata forma finala a Legii unitare, rezultata in urma consultarilor de duminica de la Guvern. Legea prevede totodata ca "in anul 2010, majorarea salariilor, a soldelor si indemnizatiilor se va face numai pentru acelea care au un nivel mai mic de 705 lei/lunar"."Prin legile speciale prevazute la art.7, alin.(1) se stabilesc majorari salariale anuale, astfel incat, ponderea in produsul intern brut prognozat a cheltuielilor de personal aferente personalului din sectorul bugetar sa se reduca progresiv de la 9,40% in anul 2009, la 8,70% in anul 2010, la 7,97% in anul 2011, la 7,30% in anul 2012, la 6,70% in anul 2013, la 6,30% in anul 2014 si la 6,00% in anul 2015 si in anii urmatori", se arata mai arata in textul proiectului de lege.Pe de alta parte, noteaza NewsIn, actul normativ nu clarifica daca se vor plati integral sporurile bugetarilor din prima parte a acestui an, limitate de guvern in scopul reducerii cheltuielilor bugetare. Documentul prevede doar ca "pentru persoanele ale caror sporuri cu caracter permanent acordate in luna decembrie 2009 nu se mai regasesc in anexele la prezenta lege si nu au fost incluse in salariile de baza, in soldele la functia de baza sau, dupa caz, in indemnizatiile lunare de incadrare, sumele corespunzatoare vor fi avute in vedere in legile anuale de salarizare pana la acoperirea integrala a acestora".Angajatii din Justitie nu pierd, insa, din salariu, intrucat sporurile de risc si de confidentialitate vor fi incluse in salariul de baza din 2010, iar alte sporuri se vor adauga la indemnizatia lunara de incadrare.Totodata legea mai prevede ca "in anul 2010, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi va pastra salariul avut, astfel:a) noul salariu de baza, solda la functia de baza sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare vor fi cele din luna decembrie 2009 la care se adauga sporurile care se introduc in acestea potrivit anexelor la prezenta lege;b) sporurile prevazute in anexele la prezenta lege ramase in afara salariului de baza, a soldei la functia de baza sau, dupa caz, la indemnizatia lunara de incadrare se vor acorda intr-un cuantum care sa conduca la o valoare egala cu suma calculata pentru luna decembrie 2009".

http://www.gov.ro/upload/articles/106509/salarizarea-unitara.pdf

Guvernul majoreaza salariile parlamentarilor, in forma finala a Legii unitare

Guvernul majoreaza veniturile senatorilor si deputatilor la 9,9 salarii minime pe economie in forma finala a Legii unitare a salarizarii ce va trimisa luni in Parlament, de la 9,6 salarii minime in varianta transmisa sindicatelor saptamana trecuta.
Ministrii, in schimb, pierd din veniturile aferente urmatorilor ani, fiind coborati in grila unitara de salarizare de la coeficientul 11,2, in varianta anterioara a proiectului Legii unitare de salarizare, la 10,8, avand atribuita cea mai mica valoare a coeficientilor din ultima luna a discutiilor cu sindicatele si patronatele legate de salarizarea personalului din sectorul bugetar. Primarul general al capitalei coboara si el puternic in topul celor mai bine platiti angajati din sectorul bugetar, de la 11,2 salarii minime pe economie la 10 salarii minime, in timp ce patriarhul Bisericii Ortodoxe urca la 11,2 salarii, in "Legea cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice" ce urmeaza a fi trimisa in Parlament, fata de 10,8 salarii minime din varianta proiectului din 3 septembrie. Tot la salarizarea cultelor, un mitropolit al Bisericii Ortodoxe Romane ar urma sa castige 10,1 salarii minime.Primul ministru ramane cu 11,7 salarii minime pe economie, la fel ca si sefii din justitie, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si seful Curtii de Conturi, asa cum a anutat agentia NewsIn inca de sambata, desi in urma negocierilor de vineri seara de la Ministerul Muncii sindicalistii anuntau ca cei de pe treapta a doua a salarizarii vor avea un coeficient in grila egal cu 11,6 salarii minime. Totodata, presedintele Romaniei ramane singurul demnitar platit cu 12 salarii minime pe economie, iar consilierii prezidentiali vor avea 10,8 salarii minime. Presedintele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii Securitatii (CNSAS) ar urma sa castige 11,2 salarii minime, la fel ca si seful Consiliului Concurentei, in timp ce Avocatul Poporului va castiga doar 10,2 salarii minime.

Guvernul a decis data asumarii raspunderii

Premierul Emil Boc se va prezenta pe 15 septembrie in Parlament pentru a anunta asumarea raspunderii pe cele trei pachete de legi, a anuntat luni, la finalul sedintei coalitiei, liderul PDL Gheorghe Flutur.
Potrivit lui Flutur, Birourile Permanente vor stabili termenul limita pana la care se vor depune amendamente, aratand ca "probabil" parlamentarii pot face observatii asupra legilor pana vineri.Potrivit articolului 114 din Constitutie, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. Acelasi articol precizeaza ca Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata in conditiile articolului 113. Basescu se va adresa plenului in aceeasi ziBirourile permanente reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului au decis, luni, sa ii solicite presedintelui Traian Basescu sa se adreseze plenului reunit pe data de 15 septembrie, si nu pe data de 14, asa cum ceruse, in aceeasi zi fiind programate si trei momente pentru asumarea raspunderii."Analizand imprejurarea ca 14 septembrie este o data extrem de importanta pentru marea majoritate a populatiei Romaniei, in sensul ca incep scolile si ca, in principal, toti oamenii politici sunt prezenti cu diverse activitati la acest eveniment, Birourile Permanente au hotarat sa ii solicite presedintelui sa fie prezent in camerele reunite in data de 15 septembrie, urmand ca in raport de programul dumnealui sa se stabileasca ora la care doreste sa se adreseze celor doua camere reunite", a declarat chestorul Senatului. O varianta discutata a fost ca ora de incepere a sedintei pentru discursul presedintelui sa fie 19.00.Intrebat daca au fost discutii legate de venirea presedintelui in Parlament, Chelaru a raspuns ca "nu au fost niciun fel de dispute".Chelaru a anuntat ca data de 15 septembrie este si data la care Guvernul isi va angaja raspunderea pentru cele trei proiecte de lege anuntate si de Emil Boc. "Este adevarat ca au fost nenumarate discutii pe data aceasta si pe asumarea raspunderii. Pana la urma, prin vot, s-a transat in favoarea datei de 15 septembrie", a adaugat senatorul PSD. El a anuntat si programul asumarii: de la ora 16.00 - Legea educatiei nationale, de la ora 17.00 - Proiectul legii salarizarii unitara si apoi Legea reorganizarii unor institutii publice.De asemenea, Chelaru a declarat ca termenul pana la care se pot depune amendamente este vineri, 11 septembrie, ora 20.00.

Concediul fara plata pentru bugetari se va acorda in perioada octombrie-decembrie 2009

In perioada octombrie-decembrie 2009, institutiile publice au obligatia de a diminua cheltuielile de personal in medie cu 15,5%. Una dintre masuri ar putea fi acordarea a pana la zece zile lucratoare fara plata.
Potrivit formei finale a proiectului de lege privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu CE si FMI, facut public de Guvern duminica seara, la Capitolul III referitor la masurile de reducere a cheltuielilor de personal in sistemul bugetar se prevede ca, "in vederea incadrarii in constrangerile bugetare determinate de situatia de criza economica", in perioada octombrie-decembrie 2009, sefii autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de modul de finantare, au obligatia de a diminua cheltuielile de personal, in medie cu 15,5% lunar. O alta modificare aparuta este ca se prevede ca pot fi acordate pana la zece zile lucratoare fara plata, in timp in varianta intrata in sedinta de Guvern se prevedea acordarea de zile fara plata "pentru o perioada de zece zile lucratoare". Astfel, potrivit formei finale, reducerea de 15, 5% poate fi obtinuta prin aplicarea uneia dintre urmatoarele masuri: acordarea de pana la zece zile lucratoare libere fara plata personalului propriu, indiferent de statutul acestora, reducerea programului de lucru, combinarea acestor doua masuri sau aplicarea unei alteia care sa aiba efect echivalent, arata NewsIn.Pentru personalul militar din institutiile din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala masura privind acordarea unui concediu fara plata se aplica pentru pana la 14 zile calendaristice, se mentioneaza in proiectul de lege pe care Guvernul isi va asuma raspunderea.Proiectul prevede ca modalitatea de aplicare a acestor masuri se stabileste cu acordul salariatilor, cu consultarea organizatiilor sindicale.Totodata, se prevede ca zilele libere sau, dupa caz, reducerea programului de lucru nu afecteaza durata concediului de odihna anual si sunt asimilate unei perioade de activitate efectiva."Prin derogare de la art. 119 din legea nr.53/2003-Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi pana la data de 31 decembrie 2010, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite acordate pana la data de 31 decembrie 2010, pentru activitatea prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal in cursul anului 2009, si pana la data de 31 martie 2011, pentru activitatea suplimentara prestata in anul 2010", se precizeaza in proiectul de lege intrat in sedinta de Guvern de miercuri.Documentul mai prevede ca prima de care beneficiaza angajatii la plecarea in concediu, aferenta anului 2009, poate fi platita pana la data de 31 ianuarie 2010, indiferent de data la care aceasta a fost solicitata.