luni, 31 august 2009

Miracolul polonez, lecţie pentru România

Ana Bâtcă
Luni, 31 August 2009
O analiză a EVZ dezvăluie care este secretul succesului şi ce măsuri bune a luat guvernul polonez, spre deosebire de al nostru.
În timp ce restul statelor din Uniunea Europeană (UE) s-au cufundat în recesiune, Polonia a fost singura ţară care a reuşit să surprindă economiştii menţinând o economie în creştere, de la declanşarea crizei în Europa. Pentru comparaţie, România a înregistrat o scădere a economiei cu 8,8%, în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce Polonia a anunţat o creştere a produsului intern brut (PIB) de 1,4%, conform datelor Biroului Statistic din această ţară. Salariile angajaţilor companiilor poloneze au crescut, în iulie, cu aproape 4%, faţă de aceeaşi perioadă din 2008, iar vânzările cu amănuntul au avansat cu 5,7%, potrivit datelor statistice oficiale. Lecţie pentru cabinetul BocRomânia şi Polonia - două ţări care au multe în comun: de la trecutul în blocul socialist până la soluţii asemănătoare pentru de păşirea crizei. Şi totuşi, situaţia din această ţară din centrul Europei este mult mai bună ca a noastră. Ce reuşesc autorităţile poloneze să întreprindă, iar noi nu? În primul rând, guvernul polonez a avut un mare atu în faţa crizei datorită unor sectoare precum cel agricol, atragerea de investitori şi consumul produselor autohtone.
În al doilea rând, măsurile luate de miniştrii de la Varşovia nu au fost de faţadă, ca acelea luate de cabinetul Boc. Mai mult, autorităţile poloneze nu s-au culcat pe o ureche, iar deciziile au fost luate după ce au fost făcute studii şi analize. Spre comparaţie, guvernul Boc a luat măsuri ad-hoc, fără analize de impact, care au fost refăcute şi reşapate întrucât nu-şi atingeau scopul propus. Polonia şi România, o istorie cu puncte comune Atât în România, cât şi în Polonia, una dintre soluţiile pentru tăierea cheltuielilor este concedierea unui număr de funcţionari publici. Guvernul Poloniei vrea să concedieze circa 10% din personalul bugetar. Adică, din cei 358.000 de funcţionari civili polonezi, 31.600 şi-ar putea pierde locurile de muncă. Cabinetul condus de Donald Tusk crede că măsura ar putea aduce economii de peste 121 milioane de euro. La fel ca în România, autorităţile de la Varşovia au rectificat bugetul. Guvernul polonez a tăiat cheltuielile bugetare cu 22 miliarde de zloţi (5,38 miliarde de euro) şi a decis majorarea deficitului cu 27 miliarde de zloţi (6,6 miliarde de euro). Însă, din cauza legislaţiei rigide privind cheltuielile publice, Ministerul de Finanţe are putere de decizie numai asupra unei treimi din fondurile bugetare. Banii FMI, în stand-by Şi România, şi Polonia au semnat acorduri stand-by de împrumut cu FMI. Însă, spre deosebire de români, polonezii nu s-au atins de cele 21 de miliarde de dolari pregătite pentru ei. Ei pun în practică ceea ce autorităţile noastre doar au declarat că fac: folosesc împrumutul de la Fond ca o „centură de siguranţă”. O soluţie comună a celor două ţări pentru a aduce bani la buget este decizia de vânzare a acţiunilor la companiile de stat. Diferenţa este că guvernul nostru abia a pomenit-o printre rânduri, iar cel polonez a pus-o deja pe hârtie. Pe 11 august, cabinetul Tusk a aprobat un plan de vânzare a pachetelor de acţiuni deţinute de stat în companii. „Bugetul are nevoie de o injecţie de lichiditate pentru a asigura cheltuielile de bază”, a declarat premierul Poloniei, Donald Tusk. Pe listă se află companii precum Polska Grupa Energetyczna, Enea, Grupa Lotos şi Bursa de Valori din Varşovia. VIITOR INCERT Prognozele nu exclud recesiunea Dacă economiştii ezită să decreteze Polonia drept un miracol al crizei este pentru că au dubii în privinţa viitorului acestei ţări. Ei nu ştiu încă dacă statul va reuşi să evite recesiunea. Prognozele FMI arată, pentru acest an, o scădere a PIB-ului cu -0,7%. În schimb, Comisia Europeană estimează o creştere economică apropiată de zero în 2009, urmată de un PIB în creştere de 0,5%, anul viitor. În ceea ce priveşte deficitul bugetar, Comisia Europeană estimează că va ajunge la 6,6% din PIB în 2009 şi la 7,3% din PIB în 2010. Este mai mult decât dublu faţă de condiţia unui deficit de 3% pe care trebuie să o îndeplinească ţările care aspiră să adere la zona euro. Potrivit lui Marcin Piatkowski, fostul economist-şef al băncii poloneze PKO BP, criza a evidenţiat dependenţa ţărilor din fostul bloc socialist, actualmente membre UE (numite de el Noua Europă), de fluxurile de capital extern, de capitalul străin din bănci şi de exporturile către statele din zona euro. „În viitor, vor fi necesare noi politici şi modele de dezvoltare pentru ca ţările din Noua Europă să le ajungă din urmă pe cele mai dezvoltate”, spune economistul într-un studiu transmis EVZ.
Potrivit acestuia, ţările care au înregistrat creşteri economice puternice, apropiate de cea a Chinei, printre care şi România, sunt mai puternic lovite de criză decât cele cu creşteri mai mici. „Când criza se va încheia, PIB-ul în ţările din Noua Europă va creşte într-un ritm mai lent decât înainte de criză”, spune Piatkowski. Astfel, aceste state vor ajunge la un venit pe cap de locuitor apropiat de ţările vest-europene abia în anul 2050.
31 august 2009

Începerea anului şcolar, amânată?
COMUNICAT DE PRESĂGRUPUL PARLAMENTAR PNL din CAMERA DEPUTAŢILOR
Bucureşti, 31.08.2009
Data începerii cursurilor în această toamnă este o altă necunoscută a guvernării pesedisto-pedelistă, alături de alte sute de chestiuni nelămurite care afectează activitatea bugetarilor, a firmelor private şi a fiecărui român în parte, finalmente.
Trimiterea în concediu forţat a bugetarilor afectează grav desfăşurarea cursurilor în şcoli, mai ales dacă acest lucru înseamnă pierderea orelor şi apoi recuperarea lor pe parcurs. Nu este de mirare că sindicatele preferă o amânare a începerii anului şcolar, dacă se ajunge în această situaţie, în locul unei pauze în mijlocul semestrului.
Cer public doamnei ministru Ecaterina Andronescu să nu îşi bată joc de calendarul şcolar şi să găsească o soluţie ca profesorii să nu intre în acel concediu neplătit de 10 zile, chiar şi la începutul anului şcolar. Îi recomand să nu forţeze sindicaliştii să ia o asemenea măsură. În caz contrar, un eventual proces cu sindicatele, pe acest caz, este pierdut cu siguranţă. Nu mai vorbim despre faptul că înfrângerea în Instanţă va fi de natură să vulnerabilizeze şi mai mult (dacă mai este posibil) poziţia domniei sale în fruntea Ministerului Educaţiei. Consider că reprezentanţii sindicatelor au fost chiar îngăduitori până acum, având în vedere probele de foc la care au fost supuşi. Însă acest concediu neplătit reprezintă o lovitură prea puternică dată bugetului corpului profesoral.
În eventualitatea trimiterii acasă a dascălilor, nu pot să nu mă întreb cum se vor descurca familiile cu soţ şi soţie în învăţământ, cum îşi vor gestiona banii pentru a depăşi perioada următoare?
Partidul Naţional Liberal solicită ministrului Educaţiei ca marţi, când se va face discuţia privind reducerea cheltuielilor, să vină cu propuneri ferme, concrete, nu lăutăreşti, astfel încât să avem certitudinea începerii anului şcolar.
Publicat de Daniel Mălăelea la 17:55 0 comentarii
Etichete:

Se prelungeşte vacanţa elevilor cu zece zile?
Amânarea cu zece zile a începerii anului şcolar este soluţia pe care o iau în calcul sindicatele din învăţământ pentru a respecta economiile bugetare impuse de Ministerul Finanţelor
Elevii vor avea şansa să mai stea încă zece zile în vacanţă urmând a începe anul şcolar abia pe 24 septembrie. Decizia ar putea fi luată mâine în cadrul discuţiilor pe care ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, le va purta cu federaţiile sindicale din învăţământ pentru a stabili planul de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare. „Ar fi cea mai bună variantă. Decât să luăm zece zile de concediu fără plată în timpul anului şcolar, mai bine să amânăm începerea cursurilor. Măcar copiii să aibă ceva de câştigat din asta, iar materia ar fi mai uşor de recuperat decât dacă am întrerupe orele la mijlocul semestrului. Aşteptăm să vedem ce ne va spune ministrul Educaţiei şi vom discuta această idee cu restul colegilor. Oricum, nu ne poate obliga nimeni să muncim fără bani”, a declarat pentru ,,Gândul” Constantin Ciosu, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale.
Propunerea sindicaliştilor vine după ce ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a cerut fiecărui minister în parte să adopte o soluţie pentru a reduce cheltuielile bugetare cu 0,3% din PIB, variantele fiind fie concediul de zece zile fără plată, fie reducerea programului zilnic de lucru de la opt ore la şase ore. În primă fază, reacţia sindicatelor la anunţul făcut de Guvern a fost ameninţarea cu tribunalul, Gheorghe Isvoranu, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret”, acuzând Executivul că nu există nicio posibilitate legală de a trimite în concediu forţat bugetarii: „Îmi este greu să cred că angajaţii vor accepta benevol concediu fără plată. Această măsură afectează stabilitatea din sistem şi se pierd drepturi deja câştigate”. La rându-i, preşedintele „Cartel Alfa“, Bogdan Hossu, a declarat că fiecare ordonator de credite poate ajunge la o înţelegere privind reducerea cheltuielilor de personal, fără a fi neapărat nevoie să se recurgă la cele zece zile de concediu fără plată. Potrivit liderului sindical, modul în care se rezolvă reducerea de aproximativ 15,5 la sută lunar a veniturilor salariaţilor se va stabili între sindicatele reprezentative şi ordonatorul de credite, propunându-se variante diferite, care afectează ori pe toţi bugetarii, ori o parte dintre ei: „Sindicatele din administraţia publică m-au informat deja că sunt de acord să renunţe la nişte sporuri, ceea ce înseamnă diminuarea veniturilor lunare cu 15 la sută, astfel că nu vor mai fi nevoiţi să îşi ia concediu fără plată sau să-şi diminueze timpul de lucru în perioada septembrie-noiembrie propusă de Guvern“.
Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, nu agreeaza, insa, ideea amanarii noului an scolar, precizand pentru Gandul ca decizia cu privire la masurile ce vor fi luate pentru reducerea cheltuielilor va fi luata marti: "Poate gasim si alte solutii. Deocamdata e prematur sa ne pronuntam. Nu optez pentru varianta prelungirii vacantei si nici nu cred ca e obligatoriu ca profesorii sa intre in cele zece zile de concediu fara plata. O data pierdute orele de la clasa sunt foarte greu de recuperat. Am trimis mai demult in teritoriu inspectoratelor scolare o depesa prin care le-am cerut sa restranga cheltuielile si vom vedea ce solutii au gasit"
Sursa: www.gandul.info
Şi cu primele două săptămâni din septembrie cum rămâne? Ni le plătesc pe acestea două şi nu ne plătesc perioada 14-24 septembrie? Măcar să nu ni le plătească pe acestea şi să începem şi noi, profesorii, activitatea pe 14 septembrie. Oare ce se întâmplă cu unii dintre liderii noştri de sindicat? Parcă au uitat ale cui interese le reprezintă. Nu este firesc ca ministrul Educaţiei să fie de partea profesorilor, iar unii lideri să fie de partea Guvernului.
România a pierdut valul evadaţilor din criză

Simona DiaconuAndreea Ştefan
Luni, 31 August 2009
Măsurile anti-criză ale Guvernului nu ne-au scos din recesiune, aşa cum îşi propuneau. Mai mult, ultimele date prezentate la rectificarea bugetară arată că situaţia economică este din ce în ce mai rea. În tot acest timp, state precum Germania, Franţa sau Japonia au anunţat ieşirea din criză.
Iar în Polonia, criza aproape că nici nu se simte.Măsuri româneşti Restructurarea, concediul fără plată, creşterea impozitelor, împrumut din surse externe pentru plata pensiilor şi a salariilor, par a fi singurele soluţii ale Guvernului, menite să ne scoată din criză.
Pe de altă parte, la şase luni de la preluarea guvernării, Executivul se lauda cu un plan de 29 de măsuri anticriză, cele mai multe dintre ele rămase la nivelul declaraţiilor.
Cu ce se laudă Guvernul Printre aceste, se găsesc alocarea a 7% din PIB investiţiilor, în special celor din destinate infrastructurii. În tot acest timp, din suma alocată, niciun kilometru de drum public nu a fost dat în folosinţă.
Înfiinţarea unui grup interministerial pentru gestionarea şi perfecţionarea absorbţiei fodurilor comunitare, sub conducerea directă a primului-ministru.
Efectul scontat a fost unul pe dos. Pentru că după rectificarea bugetară făcută săptămâna trecută, ministrul Pogea declara că au fost modificate în scădere şi veniturile din fonduri post-aderare, mai mici cu 550 de milioane de lei.
„Alocarea, prin bugetul de stat a cel puţin aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor ca în anul 2008”, este o altă măsură cuprinsă în planul Guvernului, pe care membrii Executivului o trec pe lista celor bifate. În replică, exportatorii se plâng de lipsa sprijinului venit din partea statului, şi de scăderea comenzilor.

miercuri, 26 august 2009

REFORMA IN EDUCATIE

Presedintele PSD, Mircea Geoana,
a declarat marti ca Emil Boc nu poate obliga PSD sa accepte asumarea raspunderii pe legile educatiei pentru ca Executivul este indivizibil, el sustinand ca aceasta intentie a premierului seamana "mai degraba a politicianism si nu a treaba serioasa".
Intrebat ce va face daca Emil Boc insista in continuare pe asumarea raspunderii pe pachetul de legi al educatiei, Geoana a spus ca acea parte din Guvern reprezentata de PSD nu poate fi obligata sa accepte o asemenea decizie. "Guvernul este unul singur. El este indivizibil si nu poate sa ia decizii care sa oblige o parte din acest Guvern. (...) Cand este vorba de chestiuni atat de profunde, cum este legea educatiei, este pur si simplu frivol sa incerci sa bruschezi un demers democratic", a declarat liderul PSD, care a spus ca intentia PDL reprezinta "bruscarea practic a Parlamentului prin asumarea raspunderii pe teme care nu au niciun fel de legitimitate in acest moment". Potrivit NewsIn, Geoana spune ca in acest moment ar trebui discutat cu toate partidele propunerile coalitiei pe acest subiect pentru ca este nevoie de consens. "Eu as spune ca mai degraba ar fi util in acest moment sa deschidem punti de dialog cu cei de la PNL si UDMR, sa deschidem punti de dialog cu alte formatiuni, pentru ca acest pachet de legi va fi aplicat pentru urmatorii 10-20 de ani si se vor schimba multe guverne pana atunci. (...) Doresc ca legile educatiei sa fie asumate, daca se poate, cum a fost si Pactul National pentru Educatie, de toata lumea. Ce este nefiresc in a incerca sa ai un punct comun cu toata lumea care are o reprezentare politica in actualul Parlament si in viitorul Parlament, si in viitorul Parlament dupa viitorul Parlament?", a mai declarat el. Presedintele Senatului a facut apoi un apel "la mult mai multa intelepciune" criticand "graba aceasta suspecta de a forta mana Parlamentului", care "este o chestiune care seamana mai degraba a politicianism si nu a treaba serioasa". La randul sau, Daniela Popa, presedintele PC a declarat ca aceste legi ale educatiei trebuie dezbatute in Parlament cu atat mai mult cu cat institutia si-a neglijat rolul de legiferare. "Rolul Parlamentului din aprilie-mai anul acesta a fost pur si simplu de a constitui comisii de ancheta, in loc sa legifereze, asa cum este si rolul sau constitutional. Acesta este un motiv suplimentar pentru care dorim ca aceste proiecte de legi sa fie discutate in Parlament”, a declarat Popa.Dupa ce Emil Boc a anuntat ca Guvernul isi va asuma raspunderea pe Legile educatiei, alaturi de Legile privind salarizarea bugetarilor si reforma sistemului de pensii, cei de la PSD au sustinut ca nu si-au dat acordul pentru acest lucru, propunand dezbaterea publica a legilor elaborate de ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu. PDL a criticat insa pachetul Andronescu, sustinand ca legile comisiei Miclea sunt mai bune. De asemenea, liderul PDL Radu Berceanu a declarat, despre acest subiect, ca in Guvern nu se voteaza si ca decizia apartine primului-ministru, iar cei care nu sunt de acord cu o decizie au doua variante: " inghit sau demisioneaza".

COMUNICAT DE PRESĂ

F.S.L.I., F.S.I. ”Spiru Haret”, F.E.N. şi F.N.S. ”Alma Mater”
resping în mod ferm ultima variantă a proiectului Legii de salarizare unitară
în sectorul bugetar!


F.S.L.I., F.S.I. ”Spiru Haret”, F.E.N. şi F.N.S. ”Alma Mater”, în numele salariaţilor din învăţământ, resping categoric ultima variantă a proiectului privind Legea salarizării unitare din sectorul bugetar. Punerea în practică a acestui proiect legislativ ar conduce la accentuarea actualelor inechităţi privind salarizarea în sectorul bugetar şi la prăbuşirea, iremediabilă, a învăţământului românesc. Mult aşteptata şi necesara reformă a şcolii va fi sortită eşecului, atât timp cât guvernanţii îşi vor bate joc, mai departe, de resursa umană din învăţământ, recompensându-i munca prin salarii de mizerie. Salariaţii din învăţământ riscă să rămână, în continuare, ”cenuşăreasa” sectorului bugetar, iar actualii “bugetari de lux” nu-şi vor pierde acest statut.
După ce, în urma negocierilor între reprezentanţii salariaţilor bugetari şi cei ai M.M.F.P.S. s-a conturat un proiect de grilă care elimina inacceptabilele discrepanţe salariale actuale, conducerea aceluiaşi minister, în mod unilateral, a ”mutilat” această grilă, diminuând cu peste 40% coeficienţii de ierarhizare pentru salariaţii din învăţământ şi sănătate. Pentru a demonstra că nu sunt cu nimic mai prejos decât ”specialiştii” de la M.M.F.P.S., contabilii Ministerului Finanţelor au mai dat o lovitură acestor categorii de salariaţi, aruncându-i şi mai mult spre partea inferioară a grilei, în urma unei diminuări suplimentare cu 25% a coeficienţilor de ierarhizare.
Printre principiile stabilite de Guvernul României, înainte de demararea negocierilor la acest proiect de lege, a fost şi cel conform căruia, ar fi trebuit să existe echivalenţe între salariile din învăţământ şi cele din sectoarele bugetare privilegiate: justiţie, administraţie publică centrală şi locală, poliţie şi armată. Ignorând acest principiu, ”propulsaţii” pe criterii politice în funcţiile de conducere la ministerele mai sus amintite, şi-au demonstrat, cu vârf şi îndesat, lipsa de viziune şi profesionalism, propunând un proiect de lege care ar trebui să se intituleze ”Lege privind salarizarea inechitabilă în sectorul bugetar”. Atât timp cât România va fi condusă de oameni cu o asemenea mentalitate, această ţară va fi condamnată să se zbată în mediocritate şi mizerie.
Cele patru federaţii reprezentative din învăţământ solicită Guvernului României, Preşedinţiei, conducerilor partidelor politice, precum şi parlamentarilor, ca viitoarea Lege a salarizării în sectorul bugetar să aibă la bază grila de salarizare negociată cu partenerii de dialog social, singura variantă care poate conduce la creşterea calităţii actului educaţional. Chiar şi în condiţiile în care această lege se va aplica gradual, în funcţie de evoluţia economiei româneşti, învăţământul poate deveni un domeniu atractiv, către care să se îndrepte tineri cu vocaţie pentru meseria de dascăl.

Preşedinte F.S.L.I., Preşedinte Secretar General F.E.N., Preşedinte
F.S.I. ”Spiru Haret”, F.N.S. ”Alma Mater”,

Aurel Cornea Gheorghe Isvoranu Constantin Ciosu Anton Hadăr

marți, 25 august 2009

O.G. nr. 10/2009 -dreptul la continuarea studiilor pentru studenţii ID
Etichete:
Dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. VII.3 din Legea nr. 253/2009 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.Art. 1(1)Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Universitatea "Spiru Haret" din Bucureşti, înfiinţată prin Legea nr. 443/2002, încetează şcolarizarea pentru toate specializările/ programele de studii/autorizate provizoriu/acreditate la forma de învăţământ la distanţă.(2)Universitatea "Spiru Haret" din Bucureşti demarează, în primul semestru al anului universitar 2009-2010, procedurile necesare pentru asigurarea unei conduceri cu rector confirmat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării, potrivit legii.(3)Instituţia de învăţământ superior prevăzută la alin. (1) este monitorizată special, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, pe o perioadă de 3 ani, cu scopul de a se asigura respectarea standardelor legale de calitate specifice, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(4)Pe perioada monitorizării prevăzute la alin. (3), Universitatea "Spiru Haret" din Bucureşti organizează examenele de licenţă potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.Art. 2Absolvenţii Universităţii "Spiru Haret" din Bucureşti la specializarea de Drept, cu o durată de 3 ani şi cu 180 de credite, au dreptul de a-şi completa studiile la 4 ani şi cu 240 de credite la specializări/programe de licenţă de drept acreditate.Art. 3(1)Studenţii ciclului universitar de licenţă înmatriculaţi în anul I în perioada 2005-2008 la specializări/programe de studii organizate la forma de învăţământ la distanţă au dreptul de a-şi continua studiile la specializări/programe de studii autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2)De dreptul prevăzut la alin. (1) beneficiază şi studenţii ciclului universitar de licenţă înmatriculaţi în anul I în perioada 2005-2008 la specializări/programe de studii organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.Art. 4Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării va recunoaşte diploma obţinută de absolvenţii prevăzuţi la art. 3, care susţin şi promovează examenul de licenţă în condiţiile prezentei ordonanţe. Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 581 din data de 20 august 2009
Anexa II/1 a Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice
Sporuri şi alte drepturi ale personalului didactic din învăţământ* Personalul didactic calificat de predare care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate primeşte o indemnizaţie de până 20% din salariul de bază, în raport cu zona geografică respectivă.* Personalul didactic de predare din învăţământul special beneficiază de o indemnizaţie de până la 15% din salariul de bază.* Personalul didactic din învăţământ beneficiază de gradaţia de merit acordată prin concurs şi care este atribuită pe o perioadă de 4 ani. Aceasta se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din salariul de bază.* Personalul didactic desemnat să conducă şi să realizeze practica pedagogicăpentru pregătirea viitoarelor educatoare şi a viitorilor învăţători, institutori şi profesori beneficiază de un spor de 10-25% din salariul de bază, în raport de timpul efectiv lucrat şi calculat în raport cu numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi.* Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-4 clase de elevi în învăţământul primar primeşte un spor la salariul de bază pentru activităţi care solicită o încordare psihică foarte ridicată. Mărimea concretă a sporului se stabileşte după cum urmează:- pentru 2 clase -5%- pentru 3 clase -7%- pentru 4 clase -10%* Personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de diriginte primesc o îndemnizaţie de 0,25 din valoarea coeficientului 1,00.* Personalul didactic de predare poate fi salarizat şi prin plata cu ora sau prin cumul.

luni, 24 august 2009

Două zile de dezbateri, niciun rezultat.

Atât ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, cât şi consilierul comisiei prezidenţiale pentru educaţie, Mircea Miclea, nu s-au străduit foarte mult să ajungă la un compromis. Astfel, Andronescu va porni o „campanie” de popularizare a Codului educaţiei în ţară, iar Miclea va începe să facă un pachet legislativ din soluţiile pe care le-a propus în strategia şi Pactul pentru educaţie. Cu alte cuvinte, fiecare va încerca să dea o formă finală proiectului elaborat, în timp ce membri ai comisiei cer ca legile să fie analizate de experţi neimplicaţi politic. Cel care va hotărî care lege va fi adoptată e premierul Emil Boc. „Voi ţine legătura cu experţii doamnei Andronescu şi cu cei din comisia prezidenţială şi voi alege proiectul cel mai bun. Vă avertizez că nu sunt adeptul tergiversărilor”, a punctat ieri, la finalul întâlnirii, Boc. Întrebată dacă e posibil ca proiectele să „fuzioneze”, Andronescu a spus clar că nu. După ce marţi au analizat o zi întreagă Codul „Andronescu”, sindicaliştii, profesorii, reprezentanţii inspectoratelor, dar şi politicieni s-au întâlnit şi ieri pentru a discuta o jumătate de zi, printre altele, despre modul de alegere a rectorului, finanţarea învăţământului universitar şi statutul studentului. Tot ieri, reprezentanţii studenţilor au anunţat că dacă nu vor fi reprezentaţi în proporţie de 25% în structurile de decizie, aşa cum provede Codul „Andronescu”, vor începe anul universitar cu proteste.

trul Educaţiei, Ecaterina Andronescu

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat astăzi că este dezamăgită că a devenit o armă politică în lupta dintre PDL şi PSD. Andronescu spune că nu este la curent cu intenţiile premierului Emil Boc de a o scoate din Guvern, aşa cum devoala un document intern al PSD. Ecaterina Andronescu a fost singura care a reacţionat mâhnită după apariţia misteriosului document. „Probabil, că dacă asta merit...”, a spus ministrul educaţiei, atunci când ziariştii au întrebat dacă un astfel de plan ar putea fi pus în aplicare. După ce ieri documentul semnat de membrii staff-ului de campanie al PSD a creat furtună în coaliţie, astăzi, atât reprezentanţii PSD, cât şi cei ai PDL păreau a fi luat o pastilă care le-a tranchilizat pornirile războinice. Ieri, Cezar Preda, vicepreşedintele PDL, era hotărât să propună în şedinţa Biroului Permanent al PDL scoaterea de la guvernare a PSD. Astăzi, a revenit asupra declaraţiilor: "Nu o să propun aşa ceva, eu o să propun să ne vedem de guvernare, dar este un semnal pentru cei care, în loc să se ocupe de problemele guvernării, nu fac altceva decât să atace preşedintele României şi pe miniştrii noştri”, a nuanţat Preda. Atitudinea acestuia a fost completată de declaraţiile lui Adriean Videanu, ministrul economiei, la finalul şedinţei săptămânale a coaliţiei. Potrivit declaraţiilor acestuia, informaţiile despre documentul intern al PSD, în care se arăta care sunt strategiile PDL pentru scoaterea PSD de la guvernare, au fost ignorate. Videanu a susţinut că în Coaliţie nu s-a discutat decât despre măsurile de combatere a crizei, anunţând că Guvernul îşi va asuma răspunderea pe mai multe măsuri economice. După întâlnirea liniştită din coaliţie, membrii PDL şi PSD se reunesc astăzi, separat, în şedinţele Birourilor Permanente.