Miracolul polonez, lecţie pentru România

Ana Bâtcă
Luni, 31 August 2009
O analiză a EVZ dezvăluie care este secretul succesului şi ce măsuri bune a luat guvernul polonez, spre deosebire de al nostru.
În timp ce restul statelor din Uniunea Europeană (UE) s-au cufundat în recesiune, Polonia a fost singura ţară care a reuşit să surprindă economiştii menţinând o economie în creştere, de la declanşarea crizei în Europa. Pentru comparaţie, România a înregistrat o scădere a economiei cu 8,8%, în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce Polonia a anunţat o creştere a produsului intern brut (PIB) de 1,4%, conform datelor Biroului Statistic din această ţară. Salariile angajaţilor companiilor poloneze au crescut, în iulie, cu aproape 4%, faţă de aceeaşi perioadă din 2008, iar vânzările cu amănuntul au avansat cu 5,7%, potrivit datelor statistice oficiale. Lecţie pentru cabinetul BocRomânia şi Polonia - două ţări care au multe în comun: de la trecutul în blocul socialist până la soluţii asemănătoare pentru de păşirea crizei. Şi totuşi, situaţia din această ţară din centrul Europei este mult mai bună ca a noastră. Ce reuşesc autorităţile poloneze să întreprindă, iar noi nu? În primul rând, guvernul polonez a avut un mare atu în faţa crizei datorită unor sectoare precum cel agricol, atragerea de investitori şi consumul produselor autohtone.
În al doilea rând, măsurile luate de miniştrii de la Varşovia nu au fost de faţadă, ca acelea luate de cabinetul Boc. Mai mult, autorităţile poloneze nu s-au culcat pe o ureche, iar deciziile au fost luate după ce au fost făcute studii şi analize. Spre comparaţie, guvernul Boc a luat măsuri ad-hoc, fără analize de impact, care au fost refăcute şi reşapate întrucât nu-şi atingeau scopul propus. Polonia şi România, o istorie cu puncte comune Atât în România, cât şi în Polonia, una dintre soluţiile pentru tăierea cheltuielilor este concedierea unui număr de funcţionari publici. Guvernul Poloniei vrea să concedieze circa 10% din personalul bugetar. Adică, din cei 358.000 de funcţionari civili polonezi, 31.600 şi-ar putea pierde locurile de muncă. Cabinetul condus de Donald Tusk crede că măsura ar putea aduce economii de peste 121 milioane de euro. La fel ca în România, autorităţile de la Varşovia au rectificat bugetul. Guvernul polonez a tăiat cheltuielile bugetare cu 22 miliarde de zloţi (5,38 miliarde de euro) şi a decis majorarea deficitului cu 27 miliarde de zloţi (6,6 miliarde de euro). Însă, din cauza legislaţiei rigide privind cheltuielile publice, Ministerul de Finanţe are putere de decizie numai asupra unei treimi din fondurile bugetare. Banii FMI, în stand-by Şi România, şi Polonia au semnat acorduri stand-by de împrumut cu FMI. Însă, spre deosebire de români, polonezii nu s-au atins de cele 21 de miliarde de dolari pregătite pentru ei. Ei pun în practică ceea ce autorităţile noastre doar au declarat că fac: folosesc împrumutul de la Fond ca o „centură de siguranţă”. O soluţie comună a celor două ţări pentru a aduce bani la buget este decizia de vânzare a acţiunilor la companiile de stat. Diferenţa este că guvernul nostru abia a pomenit-o printre rânduri, iar cel polonez a pus-o deja pe hârtie. Pe 11 august, cabinetul Tusk a aprobat un plan de vânzare a pachetelor de acţiuni deţinute de stat în companii. „Bugetul are nevoie de o injecţie de lichiditate pentru a asigura cheltuielile de bază”, a declarat premierul Poloniei, Donald Tusk. Pe listă se află companii precum Polska Grupa Energetyczna, Enea, Grupa Lotos şi Bursa de Valori din Varşovia. VIITOR INCERT Prognozele nu exclud recesiunea Dacă economiştii ezită să decreteze Polonia drept un miracol al crizei este pentru că au dubii în privinţa viitorului acestei ţări. Ei nu ştiu încă dacă statul va reuşi să evite recesiunea. Prognozele FMI arată, pentru acest an, o scădere a PIB-ului cu -0,7%. În schimb, Comisia Europeană estimează o creştere economică apropiată de zero în 2009, urmată de un PIB în creştere de 0,5%, anul viitor. În ceea ce priveşte deficitul bugetar, Comisia Europeană estimează că va ajunge la 6,6% din PIB în 2009 şi la 7,3% din PIB în 2010. Este mai mult decât dublu faţă de condiţia unui deficit de 3% pe care trebuie să o îndeplinească ţările care aspiră să adere la zona euro. Potrivit lui Marcin Piatkowski, fostul economist-şef al băncii poloneze PKO BP, criza a evidenţiat dependenţa ţărilor din fostul bloc socialist, actualmente membre UE (numite de el Noua Europă), de fluxurile de capital extern, de capitalul străin din bănci şi de exporturile către statele din zona euro. „În viitor, vor fi necesare noi politici şi modele de dezvoltare pentru ca ţările din Noua Europă să le ajungă din urmă pe cele mai dezvoltate”, spune economistul într-un studiu transmis EVZ.
Potrivit acestuia, ţările care au înregistrat creşteri economice puternice, apropiate de cea a Chinei, printre care şi România, sunt mai puternic lovite de criză decât cele cu creşteri mai mici. „Când criza se va încheia, PIB-ul în ţările din Noua Europă va creşte într-un ritm mai lent decât înainte de criză”, spune Piatkowski. Astfel, aceste state vor ajunge la un venit pe cap de locuitor apropiat de ţările vest-europene abia în anul 2050.

31 august 2009

Începerea anului şcolar, amânată?
COMUNICAT DE PRESĂGRUPUL PARLAMENTAR PNL din CAMERA DEPUTAŢILOR
Bucureşti, 31.08.2009
Data începerii cursurilor în această toamnă este o altă necunoscută a guvernării pesedisto-pedelistă, alături de alte sute de chestiuni nelămurite care afectează activitatea bugetarilor, a firmelor private şi a fiecărui român în parte, finalmente.
Trimiterea în concediu forţat a bugetarilor afectează grav desfăşurarea cursurilor în şcoli, mai ales dacă acest lucru înseamnă pierderea orelor şi apoi recuperarea lor pe parcurs. Nu este de mirare că sindicatele preferă o amânare a începerii anului şcolar, dacă se ajunge în această situaţie, în locul unei pauze în mijlocul semestrului.
Cer public doamnei ministru Ecaterina Andronescu să nu îşi bată joc de calendarul şcolar şi să găsească o soluţie ca profesorii să nu intre în acel concediu neplătit de 10 zile, chiar şi la începutul anului şcolar. Îi recomand să nu forţeze sindicaliştii să ia o asemenea măsură. În caz contrar, un eventual proces cu sindicatele, pe acest caz, este pierdut cu siguranţă. Nu mai vorbim despre faptul că înfrângerea în Instanţă va fi de natură să vulnerabilizeze şi mai mult (dacă mai este posibil) poziţia domniei sale în fruntea Ministerului Educaţiei. Consider că reprezentanţii sindicatelor au fost chiar îngăduitori până acum, având în vedere probele de foc la care au fost supuşi. Însă acest concediu neplătit reprezintă o lovitură prea puternică dată bugetului corpului profesoral.
În eventualitatea trimiterii acasă a dascălilor, nu pot să nu mă întreb cum se vor descurca familiile cu soţ şi soţie în învăţământ, cum îşi vor gestiona banii pentru a depăşi perioada următoare?
Partidul Naţional Liberal solicită ministrului Educaţiei ca marţi, când se va face discuţia privind reducerea cheltuielilor, să vină cu propuneri ferme, concrete, nu lăutăreşti, astfel încât să avem certitudinea începerii anului şcolar.
Publicat de Daniel Mălăelea la 17:55 0 comentarii
Etichete: Politicieni români

Se prelungeşte vacanţa elevilor cu zece zile?
Amânarea cu zece zile a începerii anului şcolar este soluţia pe care o iau în calcul sindicatele din învăţământ pentru a respecta economiile bugetare impuse de Ministerul Finanţelor
Elevii vor avea şansa să mai stea încă zece zile în vacanţă urmând a începe anul şcolar abia pe 24 septembrie. Decizia ar putea fi luată mâine în cadrul discuţiilor pe care ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, le va purta cu federaţiile sindicale din învăţământ pentru a stabili planul de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare. „Ar fi cea mai bună variantă. Decât să luăm zece zile de concediu fără plată în timpul anului şcolar, mai bine să amânăm începerea cursurilor. Măcar copiii să aibă ceva de câştigat din asta, iar materia ar fi mai uşor de recuperat decât dacă am întrerupe orele la mijlocul semestrului. Aşteptăm să vedem ce ne va spune ministrul Educaţiei şi vom discuta această idee cu restul colegilor. Oricum, nu ne poate obliga nimeni să muncim fără bani”, a declarat pentru ,,Gândul” Constantin Ciosu, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale.
Propunerea sindicaliştilor vine după ce ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a cerut fiecărui minister în parte să adopte o soluţie pentru a reduce cheltuielile bugetare cu 0,3% din PIB, variantele fiind fie concediul de zece zile fără plată, fie reducerea programului zilnic de lucru de la opt ore la şase ore. În primă fază, reacţia sindicatelor la anunţul făcut de Guvern a fost ameninţarea cu tribunalul, Gheorghe Isvoranu, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret”, acuzând Executivul că nu există nicio posibilitate legală de a trimite în concediu forţat bugetarii: „Îmi este greu să cred că angajaţii vor accepta benevol concediu fără plată. Această măsură afectează stabilitatea din sistem şi se pierd drepturi deja câştigate”. La rându-i, preşedintele „Cartel Alfa“, Bogdan Hossu, a declarat că fiecare ordonator de credite poate ajunge la o înţelegere privind reducerea cheltuielilor de personal, fără a fi neapărat nevoie să se recurgă la cele zece zile de concediu fără plată. Potrivit liderului sindical, modul în care se rezolvă reducerea de aproximativ 15,5 la sută lunar a veniturilor salariaţilor se va stabili între sindicatele reprezentative şi ordonatorul de credite, propunându-se variante diferite, care afectează ori pe toţi bugetarii, ori o parte dintre ei: „Sindicatele din administraţia publică m-au informat deja că sunt de acord să renunţe la nişte sporuri, ceea ce înseamnă diminuarea veniturilor lunare cu 15 la sută, astfel că nu vor mai fi nevoiţi să îşi ia concediu fără plată sau să-şi diminueze timpul de lucru în perioada septembrie-noiembrie propusă de Guvern“.
Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, nu agreeaza, insa, ideea amanarii noului an scolar, precizand pentru Gandul ca decizia cu privire la masurile ce vor fi luate pentru reducerea cheltuielilor va fi luata marti: "Poate gasim si alte solutii. Deocamdata e prematur sa ne pronuntam. Nu optez pentru varianta prelungirii vacantei si nici nu cred ca e obligatoriu ca profesorii sa intre in cele zece zile de concediu fara plata. O data pierdute orele de la clasa sunt foarte greu de recuperat. Am trimis mai demult in teritoriu inspectoratelor scolare o depesa prin care le-am cerut sa restranga cheltuielile si vom vedea ce solutii au gasit"
Sursa: www.gandul.info
Şi cu primele două săptămâni din septembrie cum rămâne? Ni le plătesc pe acestea două şi nu ne plătesc perioada 14-24 septembrie? Măcar să nu ni le plătească pe acestea şi să începem şi noi, profesorii, activitatea pe 14 septembrie. Oare ce se întâmplă cu unii dintre liderii noştri de sindicat? Parcă au uitat ale cui interese le reprezintă. Nu este firesc ca ministrul Educaţiei să fie de partea profesorilor, iar unii lideri să fie de partea Guvernului.

România a pierdut valul evadaţilor din criză

Simona DiaconuAndreea Ştefan
Luni, 31 August 2009
Măsurile anti-criză ale Guvernului nu ne-au scos din recesiune, aşa cum îşi propuneau. Mai mult, ultimele date prezentate la rectificarea bugetară arată că situaţia economică este din ce în ce mai rea. În tot acest timp, state precum Germania, Franţa sau Japonia au anunţat ieşirea din criză.
Iar în Polonia, criza aproape că nici nu se simte.Măsuri româneşti Restructurarea, concediul fără plată, creşterea impozitelor, împrumut din surse externe pentru plata pensiilor şi a salariilor, par a fi singurele soluţii ale Guvernului, menite să ne scoată din criză.
Pe de altă parte, la şase luni de la preluarea guvernării, Executivul se lauda cu un plan de 29 de măsuri anticriză, cele mai multe dintre ele rămase la nivelul declaraţiilor.
Cu ce se laudă Guvernul Printre aceste, se găsesc alocarea a 7% din PIB investiţiilor, în special celor din destinate infrastructurii. În tot acest timp, din suma alocată, niciun kilometru de drum public nu a fost dat în folosinţă.
Înfiinţarea unui grup interministerial pentru gestionarea şi perfecţionarea absorbţiei fodurilor comunitare, sub conducerea directă a primului-ministru.
Efectul scontat a fost unul pe dos. Pentru că după rectificarea bugetară făcută săptămâna trecută, ministrul Pogea declara că au fost modificate în scădere şi veniturile din fonduri post-aderare, mai mici cu 550 de milioane de lei.
„Alocarea, prin bugetul de stat a cel puţin aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor ca în anul 2008”, este o altă măsură cuprinsă în planul Guvernului, pe care membrii Executivului o trec pe lista celor bifate. În replică, exportatorii se plâng de lipsa sprijinului venit din partea statului, şi de scăderea comenzilor.