Miracolul polonez, lecţie pentru România

Ana Bâtcă
Luni, 31 August 2009
O analiză a EVZ dezvăluie care este secretul succesului şi ce măsuri bune a luat guvernul polonez, spre deosebire de al nostru.
În timp ce restul statelor din Uniunea Europeană (UE) s-au cufundat în recesiune, Polonia a fost singura ţară care a reuşit să surprindă economiştii menţinând o economie în creştere, de la declanşarea crizei în Europa. Pentru comparaţie, România a înregistrat o scădere a economiei cu 8,8%, în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce Polonia a anunţat o creştere a produsului intern brut (PIB) de 1,4%, conform datelor Biroului Statistic din această ţară. Salariile angajaţilor companiilor poloneze au crescut, în iulie, cu aproape 4%, faţă de aceeaşi perioadă din 2008, iar vânzările cu amănuntul au avansat cu 5,7%, potrivit datelor statistice oficiale. Lecţie pentru cabinetul BocRomânia şi Polonia - două ţări care au multe în comun: de la trecutul în blocul socialist până la soluţii asemănătoare pentru de păşirea crizei. Şi totuşi, situaţia din această ţară din centrul Europei este mult mai bună ca a noastră. Ce reuşesc autorităţile poloneze să întreprindă, iar noi nu? În primul rând, guvernul polonez a avut un mare atu în faţa crizei datorită unor sectoare precum cel agricol, atragerea de investitori şi consumul produselor autohtone.
În al doilea rând, măsurile luate de miniştrii de la Varşovia nu au fost de faţadă, ca acelea luate de cabinetul Boc. Mai mult, autorităţile poloneze nu s-au culcat pe o ureche, iar deciziile au fost luate după ce au fost făcute studii şi analize. Spre comparaţie, guvernul Boc a luat măsuri ad-hoc, fără analize de impact, care au fost refăcute şi reşapate întrucât nu-şi atingeau scopul propus. Polonia şi România, o istorie cu puncte comune Atât în România, cât şi în Polonia, una dintre soluţiile pentru tăierea cheltuielilor este concedierea unui număr de funcţionari publici. Guvernul Poloniei vrea să concedieze circa 10% din personalul bugetar. Adică, din cei 358.000 de funcţionari civili polonezi, 31.600 şi-ar putea pierde locurile de muncă. Cabinetul condus de Donald Tusk crede că măsura ar putea aduce economii de peste 121 milioane de euro. La fel ca în România, autorităţile de la Varşovia au rectificat bugetul. Guvernul polonez a tăiat cheltuielile bugetare cu 22 miliarde de zloţi (5,38 miliarde de euro) şi a decis majorarea deficitului cu 27 miliarde de zloţi (6,6 miliarde de euro). Însă, din cauza legislaţiei rigide privind cheltuielile publice, Ministerul de Finanţe are putere de decizie numai asupra unei treimi din fondurile bugetare. Banii FMI, în stand-by Şi România, şi Polonia au semnat acorduri stand-by de împrumut cu FMI. Însă, spre deosebire de români, polonezii nu s-au atins de cele 21 de miliarde de dolari pregătite pentru ei. Ei pun în practică ceea ce autorităţile noastre doar au declarat că fac: folosesc împrumutul de la Fond ca o „centură de siguranţă”. O soluţie comună a celor două ţări pentru a aduce bani la buget este decizia de vânzare a acţiunilor la companiile de stat. Diferenţa este că guvernul nostru abia a pomenit-o printre rânduri, iar cel polonez a pus-o deja pe hârtie. Pe 11 august, cabinetul Tusk a aprobat un plan de vânzare a pachetelor de acţiuni deţinute de stat în companii. „Bugetul are nevoie de o injecţie de lichiditate pentru a asigura cheltuielile de bază”, a declarat premierul Poloniei, Donald Tusk. Pe listă se află companii precum Polska Grupa Energetyczna, Enea, Grupa Lotos şi Bursa de Valori din Varşovia. VIITOR INCERT Prognozele nu exclud recesiunea Dacă economiştii ezită să decreteze Polonia drept un miracol al crizei este pentru că au dubii în privinţa viitorului acestei ţări. Ei nu ştiu încă dacă statul va reuşi să evite recesiunea. Prognozele FMI arată, pentru acest an, o scădere a PIB-ului cu -0,7%. În schimb, Comisia Europeană estimează o creştere economică apropiată de zero în 2009, urmată de un PIB în creştere de 0,5%, anul viitor. În ceea ce priveşte deficitul bugetar, Comisia Europeană estimează că va ajunge la 6,6% din PIB în 2009 şi la 7,3% din PIB în 2010. Este mai mult decât dublu faţă de condiţia unui deficit de 3% pe care trebuie să o îndeplinească ţările care aspiră să adere la zona euro. Potrivit lui Marcin Piatkowski, fostul economist-şef al băncii poloneze PKO BP, criza a evidenţiat dependenţa ţărilor din fostul bloc socialist, actualmente membre UE (numite de el Noua Europă), de fluxurile de capital extern, de capitalul străin din bănci şi de exporturile către statele din zona euro. „În viitor, vor fi necesare noi politici şi modele de dezvoltare pentru ca ţările din Noua Europă să le ajungă din urmă pe cele mai dezvoltate”, spune economistul într-un studiu transmis EVZ.
Potrivit acestuia, ţările care au înregistrat creşteri economice puternice, apropiate de cea a Chinei, printre care şi România, sunt mai puternic lovite de criză decât cele cu creşteri mai mici. „Când criza se va încheia, PIB-ul în ţările din Noua Europă va creşte într-un ritm mai lent decât înainte de criză”, spune Piatkowski. Astfel, aceste state vor ajunge la un venit pe cap de locuitor apropiat de ţările vest-europene abia în anul 2050.