In urma decesului tinerei care a muncit pana la epuizare, sindicalistii din Romania lucreaza la o serie de reglementari pentru eliminarea surmenajului

Imbolnavirea din cauza epuizarii in urma orelor de munca suplimentare ar putea fi incadrata in categoria accidentelor de munca, daca angajatul nu isi exprima in scris acordul pentru prelungirea programului, potrivit unui proiect depus la Camera Deputatilor de deputatul Tudor Ciuhodaru, relateaza NewsIn.

Posibilitatea orelor suplimentare de munca ar trebui sa fie acceptata si de sindicat, in contractul colectiv de munca, iar acordul angajatului va fi considerat valabil doar pentru un an, necesitand prelungirea, se mai arata in proiect,

"Asistam, si in Romania, la cresterea numarului de cazuri de imbolnaviri si decese cauzate de suprasolicitarea in desfasurarea activitatilor de serviciu, ca rezultat al expunerii indelungate la activitati fizice sau intelectuale, in vederea acoperirii solicitarilor de la locul de munca", explica Tudor Ciuhodaru. Acesta este de parere ca solutia limitarii timpului de munca nu este eficienta si nici constitutionala, deoarece nu poate fi ingradit dreptul fiecarei persoane la munca.

Normele Uniunii Europene recomanda statelor membre reguli clare privind respectarea drepturilor angajatilor ce prevad transpunerea in legislatia nationala a mai multor masuri, printre care stabilirea duratei medie a saptamanii de lucru (inclusiv orele suplimentare) la maximum 48 ore, care nu poate fi prelungita decat prin exprimarea consimtamantului scris al angajatului.

Angajatul roman nu refuza munca in plus

Potrivit Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca, una dintre principalele probleme de sanatate ale angajatilor este stresul in munca. Astfel, in tari precum Belgia, Danemarca Franta si Marea Britanie, s-au luat masuri in acest sens inca din anii 80'

"Trebuie intai sa stabilim mai multe norme pe care atat angajatorul, cat si angajatul ar trebui sa le respecte, pentru a diminua sau elimina stresul. Vorbim, in primul rand, de o mai buna evidentiere a orelor suplimentare prestate de angajat", a declarat pentru Adevarul Bogdan Iuliu Hossu, presedintele CNS "Cartel ALFA".

Acesta a adaugat ca angajatorii sunt direct vinovati de astfel de cazuri, precum tragedia tinerei Carmen Ciciu, care a murit sambata, la cateva zile dupa ce s-a prabusit la locul de munca. [De la birou, la morga]. "Angajatul roman este lipsit de cultura europeana de la birou, aceea de a refuza munca in plus", explica Bogdan Hossu.

Riscurile stresului
Daca persista, stresul genereaza probleme de sanatate fizica si mentala, precum caderi nervoase, depresii, obezitate, boli cardiovasculare, cancer si alte afectiuni.

Totodata, stresul are efecte nocive asupra sistemului reproducator si influenteaza negativ sistemul imunitar. Cat despre impactul psihologic, una dintre principalele tulburari psihice datorate stresului cronic este depresia. Persoanele cu depresie isi pierd abilitatea de a contracara feedbackul negativ al secretiei crescute de cortizol. Acest lucru duce la aparitia anxietatii si a unei stari hiperreactive, potrivit Healthy.

Stresul este "responsabil" si pentru o serie de alte afectiuni precum anorexia nervoasa, malnutritia, boli obsesivo-compulsiv, scaderea apetitului, dar si probleme cardiovasculare.