Stimati Colegi,

Sarbatorile Craciunului fiind Sfinte am amanat cat ma putut de mult trimiterea acestui mesaj catre dumneavoastra, din dorinta de a nu va strica aceste Sarbatori.

Este insa de datoria mea sa incerc sa fiu cat se poate de atent la tot ce poate afecta Invatamantul, Educatia in relatia cu cei ce ar trebui sa asigure cele mai bune conditii pentru a asigura acest drept, Dreptul la Educatie, tuturor cetatenilor Romaniei.

Va propun ca, prin date, fapte, sa vedem ce ne rezerva acest guvern care a trecut, prin bugetul pe care il propune, profesionist, pentru anul 2010.
Si nu putem sa vedem acest lucru decat prin cifre, fapte si elemente ce pot fi verificate si nu trucate, pentru ca sa nu ne spuna nimeni Sa ne fie rusine!:
- In 22.10.2008, atunci cand a fost prezentat bugetul pe 2009, Educatiei si cercetarii ii reveneau, prin grija guvernului PSD+PD-L ( sau invers, ca tot nu conteaza), 34,6 mld. lei, cu 31% mai mult fata de 2008 - http://www.zf.ro/politica/care-sunt-principalele-prevederi-ale-bugetului-pentru-2009-prezentat-in-prima-discutie-in-sedinta-de-guvern-3350313/ , respectiv , in 13!!!-02-2009, bugetul Educatiei a fost aprobat pentru suma de 34,739, cu promisiuni de rectificare pozitiva - http://portal.edu.ro/index.php/articles/mediacover/7177 . Acest procent, reprezenta , chiar cu putin mai mult decat 6 % din PIB-ul estimat de 578,5 miliarde lei.

- Conform http://www.mediafax.ro/economic/ministerele-primesc-mai-multi-bani-in-2010-5200653/ Educatia a primit in anul de gratie 2009 – 10,9 miliarde (vezi parantezele care ne fericiesc ca primim mai multi bani decat anul trecut). Deci , conform Mediafax Educatia si sportul primesc mai multi bani 14,5 miliarde, in timp ce anul trecut primisera mai putin ( Educatia 10.9+ 0,475 Sportul = 11,375!)




- Conform insa cu ceea ce puteti gasi pe Realitatea TV si nu numai - http://www.realitatea.net/exclusiv--ministerul-de-finante-a-intocmit-proiectul-de-buget-pe-2010--vezi-documentul_692900.html , Educatia + Sportul vor primi 6,09 miliarde, in timp ce pentru Comunicatiile, ce au asigurat la alegeri un flux perfect de informatii, s-a marit bugetul cu cu 85%, respectiv s-a marit cu 59% pentru Curtea Constituţională, care a declarat constitutionala Legea 329 , Legea Salarizarii Unitare in care persoane cu aceeasi functie si calificare au salarii diferite (va dati seama ce constitutionale sunt legile cu reducerile salariale ce vor veni!!!!). Campion este Secretariatului General al Guvernului, al cărui buget a fost dublat, Adminsitraţia prezidenţială va avea un buget mai mare cu un sfert faţă de cel de anul acesta, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui, să beneficieze de fonduri mai mari cu o cincime.

- Conform Biroului National de Statistica -http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2780 , PIB-ul Romaniei , pentru perioada ianuarie – septembrie 2009 (deci nu decembrie) a fost de 441,66 milioane lei , ceea ce face ca Bugetul alocat Educatiei pentru 2009 (cei 10,9 miliarde lei) sa reprezinte 2,47% din PIB-ul Romaniei ianuarie-septembrie!!!!!


- Conform http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-6751044-proiectul-buget-2010-fara-tichete-masa-sau-vacanta-pentru-bugetari-fara-mariri-salarii-executarea-statului-dupa-1-iulie-2010.htm , PIB-ul din 2009 este de 497,3 miliarde lei, ceea ce face ca in anul de gratie 2009, Educatia sa fi beneficiat de 2,19%. Asta in conditiile in care ni se spune ca invatamantul trebuie sa faca sacrificii si ca este neperformant. In conditiile in care, onor guvernului BOC I, nu este nevoie de spor de doctorat ca oamenii sa fie stimulati sa invete. Sa mai vorbim despre un Pact de stabilitate care apurtat numele de Pactul pentru Educatie!!!!?

- Din calcule realizate pe baza acelorasi surse http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-6751044-proiectul-buget-2010-fara-tichete-masa-sau-vacanta-pentru-bugetari-fara-mariri-salarii-executarea-statului-dupa-1-iulie-2010.htm (“Bugetul consolidat pentru 2010 este construit pe venituri totale de 166,709 miliarde lei -31,75% din PIB”) PIB-ul estimat pentru 2010 va fi de 525 miliarde. Iar 6,09 miliarde, pentru Educatie si Sport vor reprezenta 1,16 %. Sa nu uitam ca la Minister mai este si cercetarea!!!!

Deci din start cei 6% garantati prin Lege numai Educatiei, 1% pentru Cercetare sunt grosolan incalcati.

Nu stiu daca putem sau nu considera acest guvern drept cadou de Craciun, dar bugetul cred ca este demn de Triunghiul Bermudelor.

As vrea sa fim cu totii constienti ca in conditiile in care vom fi serviti cu Legi de cate cel putin 10 zile libere pe luna, cel putin (din nou) 6 luni de zile, actiunile revendicative vor trebui sa fie ferme sau deloc!

Aceste cuvinte nu sunt destinate a speria pe nimeni. Este doar un calcul simplu: cu 10,9 miliarde la Educatie si cercetare, cercetarea a fost moarta – nu au mai fost organizate competitii de cercetare, iar salariile din invatamant au fost platite in conditiile in care in 2 luni s-au taiat cate 4 zile.

Daca bugetul va fi de 6,09 miliarde pentru Educatie, Cercetare si SPORT competitiile privind cercetarea vor fi simbolice, continuarea cercetarii se va sista, iar incadrarea cu salarii, in conditiile actualului corp profesoral nu se va putea face decat cu plata a jumatate din salarii!!!
Cel putin asa spune matematica mea.
Mi-as dori ca sa fie gresita si matematica guvernului sa fie mai darnica.
Stiti cat estimeaza guvernul sa aduca Educatia din fonduri proprii?
8,5 miliarde!
In aceste conditii, credeti ca mai avem nevoie de Guvern?
Si iar matematica spune ca si daca am fi atat de buni comercianti ai educatiei ca statul sa investeasca 6,05 miliarde si noi sa mai aducem din activitatile educationale platite, 8,58 miliarde, bugetul alocat Educatiei, Cercetarii si Sportului este de 2,76% din PIB!!!!

Cred ca guvernul Boc V va da educatiei 1% , iar guvernul Boc VI ne va pune sa venim cu bani de acasa daca mai vrem sa fim profesori.


Da, scriptic vom avea 6% din PIB.

Consiliile Locale vor furniza preuniversitarilor 11 miliarde (asa cum au furnizat si in 2009), proiectele structurale vor mai aduce 5 miliarde (daca se vor organiza competitii si vor fi castigate de reprezentantii invatamantului . Dar o competitie corecta este deschisa atat intreprinderilor private, regiilor autonome, IMM-urilor, ONG-urilor!!!!)!





Mai traim?

Bine!?


Sau referitor la cureaua d-nului Prim Ministru Boc, va mai canta cineva ceva despre Cureaua Lata?


Propun sa gandim impreuna o strategie clara, ferma, unitara pentru a apara interesele membrilor de sindicat si , in primul rand, dreptul cetatenilor Romaniei la EDUCATIE si progres!

Cred ca seriozitatea si increderea pe care o putem acorda politicienilor, 300 (nici o legatura cu filmul!) sau 400, a fost probata la alegeri si in parlament!

Cu respect,
Nicu Bizdoaca

Presedintele Uniunii Sindicale din Universitatea din Craiova,

Vicepresedinte Alma Mater Romania

Motivarea Curtii Constitutionale pentru Legea Educatiei Nationale

Citez "De asemenea, potrivit art.73 alin.(3) lit.n) din Legea fundamentală, organizarea generală a învăţământului se reglementează prin lege organică.
Aşa fiind, Curtea consideră că ocolirea procedurii de examinare şi dezbatere a proiectului de lege, atât în cadrul comisiilor de specialitate, cât şi în plenul fiecărei Camere a Parlamentului, potrivit competenţelor stabilite de art.75 din Constituţie şi recurgerea la angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege, nu-şi găseşte o motivare în sensul celor arătate.
Curtea mai constată că, potrivit programului de guvernare 2009-2012, la Capitolul V figurează Educaţia ca o componentă esenţială a dezvoltării durabile pentru orice societate. A „asigura cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la învăţătură”, în acord cu noile realităţi sociale, reclamă o reflectare unitară, completă, sistematică şi coerentă a domeniului, cu participarea tuturor segmentelor sociale implicate în acest proces, care nu poate înlătura criteriile circumscrise scopului enunţat mai sus.
Prin urmare, nici simpla prezenţă a domeniului referitor la educaţia naţională în cadrul obiectivelor de guvernare nu justifică înlăturarea acestor criterii, cu atât mai mult cu cât Guvernul, ca deţinător al dreptului de iniţiativă legislativă în acord cu dispoziţiile art.74 din Constituţie, putea uza de această procedură compatibilă cu necesitatea mediată de atingerea obiectivelor, care, de altfel, au fost asumate de Parlament cu prilejul acordării votului de încredere în acord cu prevederile art.103 din Legea fundamentală.
În concluzie, pentru a nu fi catalogată drept o procedură de nesocotire a raţiunilor ce au stat la baza edictării dispoziţiilor art.114 din Constituţie, angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum şi în orice condiţii, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepţie."

Legea 387/2009 - aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 40/2009 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995 si a Legi

lamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I. — Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40 din 22 aprilie 2009 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995 si a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 286 din 30 aprilie 2009, cu urmatoarele modificari si completari:

1. La articolul I punctul 2, literele a) si b) ale alineatului (2) al articolului 151 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„a) educatori/educatoare — in invatamantul prescolar;
b) invatatori/invatatoare — in invatamantul primar;”.
2. La articolul I, dupa punctul 2 se introduc doua noi puncte, punctele 3 si 4, cu urmatorul cuprins:
„3. La articolul 151 alineatul (2), dupa litera d) se introduc doua noi litere, literele d1) si d2), cu urmatorul cuprins:
«d1) profesori pentru invatamantul prescolar — in invatamantul prescolar;
d2) profesori pentru invatamantul primar — in invatamantul primar.»
4. La articolul 151 alineatul (2), litera e) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«e) profesor — in invatamantul prescolar, primar, secundar si postliceal.»”
3. La articolul II punctul 1, literele a) si b) ale alineatului (1) al articolului 5 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„a) in invatamantul prescolar: educator/educatoare; institutor/institutoare; profesor pentru invatamantul prescolar; profesor;
b) in invatamantul primar: invatator/invatatoare; institutor/ institutoare; profesor pentru invatamantul primar; profesor.”
4. La articolul II, dupa punctul 1 se introduc doua noi puncte, punctele 11 si 12 , cu urmatorul cuprins:
„11. La articolul 7 alineatul (1), literele c)—g) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
«c) pentru functia de institutor — absolvirea cu examen de diploma a colegiului universitar pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei scoli echivalente, urmata de absolvirea cu diploma aunei institutii de invatamant superior de lunga durata sau de scurta durata ori de absolvirea cu diploma a ciclului I de studii universitare de licenta ori absolvirea cu diploma de licenta sau de absolvire, urmata de un curs specific in domeniul psihopedagogic si metodic; prevederile prezentei litere nu se aplica absolventilor de Pedagogia Invatamantului Prescolar si Primar, care beneficiaza de aplicarea prevederilor alin. (1) lit. d);
d) pentru functia de profesor pentru invatamantul prescolar si profesor pentru invatamantul primar — absolvirea cu diploma a ciclului I de studii universitare de licenta sau a ciclului II de studii universitare de masterat in profilul postului sau absolvirea liceului pedagogic, urmata de absolvirea unei institutii de invatamant superior de scurta sau de lunga durata in profilul pedagogic;
e) pentru functia de profesor in invatamantul liceal si postliceal — absolvirea cu examen de licenta a unei institutii de invatamant superior de lunga durata sau echivalenta acesteia in profilul postului sau absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate in acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii — studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, in profilul postului —, precum si indeplinirea conditiei cerute de art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau absolvirea cu diploma a ciclului II de studii universitare de masterat, in profilul postului, cu conditia detinerii a minimum 60 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic sau a absolvirii unui liceu pedagogic ori a unui colegiu universitar pedagogic si detinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic;
f) pentru functia de maistru-instructor — absolvirea cu examen de diploma a unei scoli postliceale in domeniu sau absolvirea, cu examen de licenta sau de absolvire, a unei institutii de invatamant superior in profilul postului ori absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate in acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii — studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, in profilul postului —, precum si indeplinirea conditiei prevazute la art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau absolvirea cu diploma a ciclului I de studii universitare de licenta sau a ciclului II de studii universitare de masterat, in profilul postului, cu conditia detinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic sau a absolvirii liceului pedagogic ori a unui colegiu universitar pedagogic;
g) pentru functiile de profesor documentarist, cadru didactictutore si cadru didactic-mentor — absolvirea cu examen de licenta, examen de diploma ori examen de absolvire a unei institutii de invatamant superior de lunga sau scurta durata in profilul postului ori absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate in acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii — studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, in profilul postului —, precum si indeplinirea conditiei prevazute la art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau absolvirea cu diploma a ciclului I de studii universitare de licenta sau a ciclului II de studii universitare de masterat, in profilul postului, cu conditia detinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic sau a absolvirii liceului pedagogic ori a unui colegiu universitar pedagogic;
12. La articolul 7 alineatul (1), dupa litera d) se introduc doua noi litere, literele d1 si d2), cu urmatorul cuprins:
«d1) pentru functia de profesor in invatamantul gimnazial si scoala de arte si meserii — absolvirea, cu examen de licenta ori examen de absolvire, a unei institutii de invatamant superior sau a unui colegiu pedagogic de profilul postului sau absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate in acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii — studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, in profilul postului —, precum si indeplinirea conditiei prevazute la art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau absolvirea cu diploma a ciclului I de studii universitare de licenta sau a ciclului II de studii universitare de masterat, in profilul postului, cu conditia detinerii a minimum 30 de credite de studiu transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic sau a absolvirii liceului pedagogic ori a unui colegiu universitar pedagogic;
d2) pentru functia de profesor la anul de completare — absolvirea cu examen de licenta ori examen de absolvire a unei institutii de invatamant superior de lunga sau scurta durata ori a unui colegiu pedagogic in profilul postului sau absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate in acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii — studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, in profilul postului —, precum si indeplinirea conditiei prevazute la art. 68 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau absolvirea cu diploma a ciclului I de studii universitare de licenta sau a ciclului II de studii universitare de masterat, in profilul postului, cu conditia detinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregatire psihopedagogica oferit de departamentele pentru pregatirea personalului didactic sau a absolvirii liceului pedagogic ori a unui colegiu universitar pedagogic;»”.
5. La articolul II, punctul 2 se abroga.
6. La articolul II punctul 5, litera b2) a alineatului (1) al articolului 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b2) pretransferarea la cerere si transferarea personalului didactic disponibilizat prin restrangere de activitate sau prin desfiintarea unor unitati scolare se realizeaza si intre nivelurile de invatamant, cu conditia suplimentara a parcurgerii unui program de perfectionare/formare continua in ultimii 5 ani;”.

Art. II. — Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, salarizarea cadrelor didactice incadrate ca profesor pentru invatamantul prescolar, respectiv profesor pentru invatamantul primar se va face la nivelul incadrarii pentru un profesor cu studii superioare din invatamantul preuniversitar.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din
Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
TEODOR VIOREL MELESCANU
Bucuresti, 17 decembrie 2009.
Nr. 387

G U V E R N U L R O M Â N I E I

H O T Ă R Â R E

privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finantate din bugetele locale, pe baza costului standard pe elev/preşcolar pentru anul 2010



În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, prevederilor art.9 alin.(1) şi (3) din Legea-cadru a descentralizării nr.195/2006 şi ale art.33 alin.(8) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre
Art.1 (1) Finanţarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se face pe baza costurilor standard pe elev/preşcolar.
(2) Costul standard pe elev/preşcolar se determină, pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de numărul de elevi, de limba de predare, de alţi indicatori specifici de învăţământ şi de mediul urban/rural.
(3) Finanţarea cheltuielilor prevăzute la alin.(1) se asigură prin bugetele locale ale unităţilor administrativ teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugată.
Art. 2 (1) Costul standard pe elev/preşcolar/an pentru cheltuielile prevăzute la art.1 alin.(1) este prezentat în Anexa 1, care face parte integrantă la prezenta hotărâre.
(2) Costul standard pe elev/prescolar a fost determinat prin aplicarea coeficienților de diferenţiere, prevăzuți în Anexa 2, la costul standard/elev din învaţământul gimnazial, mediul urban care are coeficientul 1. Costul standard/elev pentru coeficientul 1 este 2857 lei.
(3) Pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale costul standard/elev a fost determinat prin aplicarea coeficienţilor de suplimentare aferenti, prezentați în Anexa 2, la costul standard/elev pentru nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu.
Art. 3 (1) Unitaţile din învăţământul preuniversitar de stat transmit consiliilor locale şi inspectoratelor şcolare numărul de elevi pe nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu pentru întreaga unitate cu personalitate juridică.
(2) Consiliile locale transmit Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judetene numărul de elevi pentru întreaga unitate administrativ-teritorială.
(3) Repartizarea sumelor defalcate din TVA, aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2010, pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti, se face prin decizie a directorului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu asistenţă tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare.
(4) Calculul sumelor aferente unor unităţi administrativ-teritoriale se face prin ponderarea numărului de elevi/preşcolari cu costul standard aferent.
Art. 4 (1) Consiliile locale raspund de repartizarea sumelor şi aprobarea bugetelor pe unitate de învăţământ cu personalitate juridică.
(2) Consiliile locale şi inspectoratele şcolare răspund de reorganizarea unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, în condiţiile legii, cu încadrarea în costul standard/elev/preşcolar.
(3) Directorul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat, ca ordonator terţiar de credite şi angajator răspunde de încadrarea în bugetul aprobat pe baza costurilor standard/elev/preşcolar/an.

Anexa 1

Costul standard/elev/preşcolar/an
Nr. Crt. nivel/filiera/profil forma de inv Nr me diu elevi pe clasă COST STANDARD PE ELEV , PE MEDII ŞI PE NIVELE
(lei) COST STANDARD PE ELEV , PE MEDII ŞI PE NIVELE (pt învăţământul în limbile minorităţiilor) lei
Urban Rural Urban Rural Urban Rural
1 inv. preşcolar cu program normal zi 20 18 1895 2071 1895 2071
2 inv. preşcolar cu pr prel zi 20 20 3474 3474 3474 3474
3 inv. primar zi 22 18 2180 2597 2616 3116
4 inv. primar “A doua şansă” - 15 12 1679 2023 2015 2428
5 inv. primar vocaţional zi 22 18 2555 3056 3066 3667
6 inv. gimnazial zi 25 20 2857 3494 3257 3983
7 inv. Gimnazial “A doua șansă” - 20 20 1902 1902 2168 2168
8 inv. gimnazial vocaţional zi 25 20 3196 3918 3643 4467
9 inv. gimnazial fr 25 20 1158 1371 1320 1563
10 inv. liceal teoretic zi 28* 28 2713 2713 3066 3066
11 inv. liceal tehnologic, sport,pedagogic zi 28* 28 2953 2952 3337 3336
12 inv. liceal de artă şi muzică zi 28* 28 3272 3272 3697 3697
13 inv. liceal fr 28* 28 1114 1114 1259 1259
14 inv. SAM, an complet. zi 24 22 3129 3403 3442 3743
15 inv. Posliceal/maistrii zi 30 30 3129 3129 3442 3442
*) Începând cu anul şcolar 2010-2011, pentru clasele de intrare vor fi 30 elevi/clasă

Anexa 2

Coeficienti de diferentiere si coeficienti suplimentari pentru
invatamantul in limbile minoritatilor
Nr. Crt. nivel/filiera/profil forma de inv coef de dif ai costului stand. pe medii şi pe niv., faţă de coef."1" (urban gimnaz) coeficienti suplimentari pentru învăţământul în limbile minorităţiilor

Urban Rural Urban Rural
1 inv. preşcolar cu program normal zi 0,663 0,725 0,000 0,000
2 inv. preşcolar cu pr prel zi 1,216 1,216 0,000 0,000
3 inv. primar zi 0,763 0,909 0,200 0,200
4 inv. primar “A doua şansă” - 0,588 0,708 0,200 0,200
5 inv. primar vocaţional zi 0,894 1,070 0,200 0,200
6 inv. gimnazial zi 1,000 1,223 0,143 0,143
7 inv. Gimnazial “A doua șansă” - 0,666 0,666 0,143 0,143
8 inv. gimnazial vocaţional zi 1,119 1,371 0,143 0,143
9 inv. gimnazial fr 0,405 0,480 0,143 0,143
10 inv. liceal teoretic zi 0,950 0,950 0,133 0,133
11 inv. liceal tehnologic, sport, pedagogic zi 1,034 1,033 0,133 0,133
12 inv. liceal de artă şi muzică zi 1,145 1,145 0,133 0,133
13 inv. liceal fr 0,390 0,390 0,133 0,133
14 inv. SAM, an complet. zi 1,095 1,191 0,100 0,100
15 inv. Posliceal/maistrii zi 1,095 1,095 0,100 0,100

NORME METODOLOGICE PENTRU STABILIREA OBLIGAŢIEI DIDACTICE DE PREDARE A PERSONALULUI DE CONDUCERE DIN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT, UNITĂŢILE CONEXE ŞI A PERSONALULUI DE ÎNDRUMARE ŞI CONTROL




A. ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR

I. Grădiniţa cu program normal
Director
- la grădiniţa care funcţionează împreună cu altă unitate de învăţământ, conducerea se asigură de către directorul şcolii sau liceului respectiv;
- la grădiniţa care funcţionează de sine stătătoare, conducerea se exercită de către un cadru didactic care asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul întregii activităţi a grădiniţei, efectuând şi activitate cu grupa de copii;

II. Grădiniţa cu program prelungit/săptămânal
1. Director
- La grădiniţa care funcţionează împreună cu altă unitate de învăţământ, conducerea se asigură de către directorul şcolii sau liceului respectiv;
- La grădiniţa care funcţionează de sine stătătoare, cu 1-8 grupe de de copii, conducerea se exercită de către un cadru didactic care asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul întregii activităţi a grădiniţei, efectuând şi activitate cu grupa de copii;
- La grădiniţa care funcţionează de sine stătătoare, cu peste 8 grupe de copii, conducerea se exercită de către un cadru didactic care asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul întregii activităţi a grădiniţei, fiind degrevată de activitatea cu grupa de copii;
Directoarele de grădiniţe degrevate total de activitate cu grupa de copii nu beneficiază de prevederile art. 51, alin. (4) din Legea nr. 128/1997.



B. ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR, GIMNAZIAL, LICEAL, GRUP ŞCOLAR ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT POSTICEAL

I. Şcoala cu clasele I-VIII, liceu, grup şcolar şi învăţământ postliceal

1. Director - un profesor care asigură îndrumarea, coordonarea întregii activităţi a unităţii de învăţământ efectuează şi 5-6 ore din norma didactică de predare
2. Director adjunct - în unităţile de învăţământ preuniversitar cu număr mai mare de clase de elevi sau cu activitate complexă, directorul este ajutat de un director adjunct (profesor, profesor pentru învăţământul primar şi preşcolar, institutor sau educatoare), după cum urmează:

Şcoala cu clasele I-VIII care funcţionează cu:
- peste 30 de clase de elevi;
- între 20 şi 29 de clase de elevi, din care cel puţin 10 clase de elevi şi/sau grupe de copii la învăţământul preşcolar:
- învăţământul primar sau preşcolar;
- secţii cu predare în limbile minorităţilor naţionale, în şcoala în care învăţământul se desfăşoară în limba română;
- secţie cu predare limba română, în şcoala în care învăţământul se desfăşoară în limbile minorităţilor naţionale;
- cel puţin 18 clase având şi internat şi cantină;

Directorul adjunct care este profesor efectuează 5 - 6 ore de predare pe săptămânal, iar cel care este profesor pentru învăţământul primar şi preşcolar, educatoare, învăţător sau institutor efectuează integral activitatea didactică de instruire – educare cu grupa sau clasa de elevi.

3. Director adjunct liceu, postliceală sau grup şcolar care funcţionează cu:
- peste 25 de clase de elevi;
- între 18 şi 24 de clase de elevi având cel puţin 10 clase de elevi sau grupe de copii la:
- clase de învăţământ primar şi gimnazial sau grupe de învăţământ preşcolar;
- secţii cu predare în limbi ale minorităţilor naţionale, în şcoala sau liceul în care învăţământul se desfăşoară în limba română;
- secţie cu predare limba română, în şcoala sau liceul în care învăţământul se desfăşoară în limbile minorităţilor naţionale;
- cel puţin 18 clase având şi internat şi cantină;
În liceul cu profil de artă sau sport unul din profesorii de la obiectele de pregătire umanistă, socială sau ştiinţifică de bază, îndeplineşte şi funcţia de director adjunct.
Directorul adjunct care este profesor prestează 5 - 6 ore de predare pe săptămână iar cel care este profesor pentru învăţământul primar şi preşcolar/educatoare/învăţător/institutor efectuează integral activitatea didactică de instruire – educare cu grupa sau clasa de elevi.
În şcoala cu clasele I-VIII sau I-XII (XIII) care funcţionează cu peste 60 de clase de elevi, cât şi la celelalte unităţi care funcţionează cu peste 50 de clase de elevi, directorul este ajutat de al doilea director adjunct (profesor), cu aprobarea inspectoratului şcolar judeţean/al Municipiului Bucureşti.


C. CENTRUL LOGOPEDIC INTERŞCOLAR

Coordonarea centrului logopedic interşcolar se asigură de către inspectoratul şcolar.

D. CLUB SPORTIV ŞCOLAR
1. Director - conducerea clubului sportiv şcolar care funcţionează în cadrul unei şcoli sau unui liceu se asigură de către directorul unităţii respective.
La clubul sportiv şcolar care funcţionează în cadrul unei şcoli sau unui liceu având peste 12 grupe de elevi, unul dintre profesori coordonează activitatea, efectuând şi 12 ore din norma de predare, iar la cele cu 1-12 grupe de elevi, unul dintre profesorii de specialitate asigură îndrumarea şi coordonarea activităţii efectuând integral norma de predare.
La clubul sportiv care funcţionează de sine stătător, având cel puţin 18 grupe de elevi, unul dintre profesori îndeplineşte şi funcţia de director. Acesta efectuează şi activitate cu grupa, cel puţin:
- 12-14 ore din norma de predare, dacă clubul are 19-33 de grupe de elevi;
-10-12 ore din norma de predare, dacă clubul are peste 33 de grupe de elevi, dar nu mai mult de 45 de grupe.

2. Directorul adjunct
Se poate norma un post la cluburile sportive şcolare care au mai mult de 45 de grupe. Acesta efectuează şi activitate cu grupa de 14 - 16 ore.

E. PALATE ŞI CLUBURI ALE ELEVILOR
1. Director - un post pentru fiecare palat sau club. Această funcţie este îndeplinită de profesor care desfăşoară şi activitate cu grupa 10 – 12 ore din norma didactică la palatele copiilor şi elevilor şi la Palatul Naţional al Copiilor, iar la celelalte cluburi 14 -16.
2. Director adjunct - se pot norma 1-2 posturi la Palatul naţional al Copiilor, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Acesta efectuează 14 –1 6 ore.

F. CASA CORPULUI DIDACTIC
Director - un profesor pentru fiecare casă a corpului didactic degrevat de norma didactică de predare.

G. FUNCŢII DE CONDUCERE DIN INSPECTORATELE ŞCOLARE

Inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct, degrevaţi de norma didactică de predare.

H. FUNCŢII DE ÎNDRUMARE ŞI CONTROL DIN INSPECTORATELE ŞCOLARE
Inspectorul şcolar de specialitate şi inspectorul şcolar efectuează 4 ore din norma didactică de predare.

G U V E R N U L R O M Â N I E I


H O T Ă R Â R E

privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr.167/2002, privind
aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce
se acordă personalului didactic calificat, în conformitate cu prevederile
art.49 alin.(2) din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic



În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată şi al punctului 4 de la Anexa II/1.4 din Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, nr.330/2009

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre
Art.1 (1) Procentele diferenţiate ale indemnizaţiilor care se acordă personalului didactic calificat de predare, pe zone geografice, prevăzute în Anexa la Hotărârea Guvernului nr.167/2002 se modifică după cum urmează:
a) 20% pentru localităţile din mediul rural, din zona I şi zona II;
b) 15% pentru localităţile din mediul rural, din zona III, zona IV şi zona V;
c) 10% pentru localităţile din mediul rural, din zona VI, zona VII şi zona VIII;
d) 5% pentru localităţile din mediul rural, din zona IX, zona X zona XI, zona XII şi zona XIII.
(2) De prevederile alin.(1) beneficiază personalul didactic de predare calificat, care îşi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din mediul rural situate în localităţi aflate la mai mult de 20 km distanţă faţă de cel mai apropiat oraş/municipiu.
Art.2 Prezenta hotărâre a Guvernului intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2010.



PRIM - MINISTRU

Emil Boc

Ce mostenire lasa guvernul Boc Romaniei?

O mare factura este mostenirea pe care guvernul Boc o lasa Romaniei. Acesta cuprinde TVA-ul restant, dobanzile la creditele bancare si circa 2,4 mliarde de euro pentru lucrarile efectuate si neachitate.

Lucrari platite partial, dobanzi enorme la imprumuturile luate de la banci si o povara care pare tot mai grea a salariilor, a pensiilor si a ajutoarelor sociale. Aceasta este factura pe care o lasa actualul guvern urmatorului cabinet de ministri pentru a fi achitata in anul care vine. Pe langa eforturile banesti, va fi nevoie si de eforturi de eficienta si de organizare pentru adoptarea bugetului pentru 2010 si a legilor cerute de FMI privind responsabilitatea fiscala si reforma pensiilor, scrie EVZ.ro.

Pe langa toate aceste probleme, o alta este realuarea negocierilor "la sange" cu creditorii externi privind numarul de concedieri si alte reforme pe care vom fi obligati sa le facem.

Cauzele datoriei de peste 2 miliarde de euro sunt multiple. Ele vin atat din afara, principala cauza fiind criza financiara globala, care a muscat din veniturile la vistieria statului, cat si din interior. Ineficienta autoritatilor, dusa la extrem de criza politica provocata de campania pentru alegerile prezidentiale, fiind cel mai important motiv intern pentru care romanii vor fi privati in 2010 de 2,56 miliarde de euro din munca lor din 2009.