Se doreste modificarea examenului de bacalaureat
forma de examen din codul educatiei se doreste a fi aplicata incepand cu anul acesta scolar.se pregateste o ordonanta de urgenta care sa modifice incepand cu anul acesta examenul de bacalaureatPersonal cred ca ar trebui finalizata dezbaterea publica si apoi modificat examenul.Daca dupa dezbatere apare alta forma ce se intampla? (sau e o dezbatere de forma? sau nu se mai asuma Codul?)De fapt se sacrifica acutuala clasa a XII-a sau cel putin se face un experiment. Nu cred ca e normal.mai ales ca in Cod se spune ca trebuie cu 4 ani inainte.consider ca este o masura nefundamentata si argumentatavoi revenii cu detaliiforma din CodArt. 55 - Examenul naţional de bacalaureat(1) Evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării la finalizarea învăţământului secundar superior, liceal, se realizează prin examenul naţional de bacalaureat.(2) Examenul naţional de bacalaureat constă din următoarele evaluări sumative:a) Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi, după caz, în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător din cadrul naţional de referinţă pentru comunicare orală în limba română, respectiv în limbile minorităţilor naţionale studiate în şcoală, derivat din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi şi stabilit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării; b) Evaluarea competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării;c) Evaluarea competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării;d) Evaluarea competenţelor formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin notele obţinute la următoarele probe scrise obligatorii:i) Probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările;ii) Probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună, pentru aceeaşi limbă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, la toate filierele, profilurile şi specializările;iii) O probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră şi profil, după cum urmează:- Matematică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică sau, după caz, pentru filiera vocaţională;- Istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională;iv) O probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe de discipline:- Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică, pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică, sau, după caz, pentru filiera vocaţională;- Geografie, Filosofie, Logică, argumentare şi comunicare, Economie, Psihologie şi, după caz, Sociologie, pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională.(3) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) au susţinut probele precizate la alin. (2) lit. a), b) şi c);b) au susţinut toate probele scrise precizate la alin. (2) lit. d) şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea;c) media aritmetică calculată cu două zecimale exacte a notelor obţinute la probele scrise precizate la alin. (2) lit. d) este cel puţin 6.(4) Media obţinută la examenul naţional de bacalaureat este media aritmetică calculată cu două zecimale exacte a notelor obţinute la probele scrise precizate la alin. (2) lit. d).(5) În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat şi, separat, certificate pentru atestarea nivelului de competenţă corespunzător evaluărilor precizate la alin. (2), lit. a), b) şi c).(6) Diploma de bacalaureat conferă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile prezentei legi.(7) Eliberarea certificatelor pentru atestarea nivelului de competenţă stabilit în urma susţinerii evaluărilor precizate la alin. (2) lit. a), b) şi c) nu este condiţionată de promovarea probelor scrise precizate la alin. (2) lit. d).(8) Absolvenţii care au promovat toate clasele învăţământului secundar superior, liceal, cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul naţional de bacalaureat au obţinut media 10 primesc diplomă de merit.(9) În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, sunt recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările precizate la alin. (2) lit. a), b) şi c) care au fost susţinute, respectiv rezultatele la probele scrise precizate la alin. (2) lit. d) care au fost promovate cu cel puţin nota 5.(10) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat.(11) Candidaţii proveniţi din învăţământul preuniversitar de stat pot susţine examenul naţional de bacalaureat fără taxă de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.(12) Organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de bacalaureat şi programele pentru evaluările din cadrul acestuia se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării şi dată publicităţii pentru fiecare promoţie până la data intrării acesteia în clasa a IX-a.(13) La întocmirea programelor pentru evaluările din cadrul examenului naţional de bacalaureat sunt consultate, după caz, şi instituţiile de învăţământ superior.(14) Evaluările precizate la alin. (2) lit. a), b) şi c) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, pe parcursul clasei terminale de liceu, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţii stabilite prin metodologia precizată la alin. (12).(15) Probele scrise din examenul naţional de bacalaureat, precizate la alin. (2) lit. d), se susţin după finalizarea clasei terminale de liceu, în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar.(16) Comisia precizată la alin. (15) este condusă de un preşedinte numit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiinţific de doctor. În situaţii bine justificate, poate fi numit în funcţia de preşedinte şi un cadru didactic din învăţământul secundar superior, liceal, având gradul didactic I şi performanţe profesionale deosebite, titular în altă unitate de învăţământ decât cea în care se susţin probele scrise din examenul naţional de bacalaureat.(17) Comisia precizată la alin. (15) este alcătuită din profesori de la alte unităţi de învăţământ decât cele în care se susţin probele scrise din examenul naţional de bacalaureat.(18) Numărul comisiilor precizate la alin. (15) şi numărul unităţilor de învăţământ în care se desfăşoară probele scrise din examenul naţional de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării la propunerea inspectoratelor şcolare.(19) Rezultatele examenului naţional de bacalaureat sunt publice.(20) Elevii pot opta şi pentru susţinerea bacalaureatului internaţional, cu finanţare din surse proprii.

propunerile ministerului pentru acoperirea celor 10 zile de concediu fara plata
pornind de la ordonanta care cere reducerea programului cu 10 zile ministerul ne+a inantat urmatoarele propuneri pentr lunile septembrie-noiembrie

Introducere ore de predare la directori 4,5
Introducere ore de ed fizica la invatatori 8
Eliminarea celor 2 ore la prof cu gr I peste 25 de ani 15
Cresterea normei didactice cu 2 ore 43
Orele de religie in norma inv 15
Eliminarea premiului de 2%17
Eliminarea sal de merit14
Eliminarea gradaie de merit 19
Orele de limba straina in norma invatatorului 11,5
Majorarea nr minim de elevi in cls I+iv 9,5
Majorarea nr minim de elevi in cls 5+8 17
Majorarea nr minim de elevi in cls 9+12 13,5
Total 187 milioane lunarFSLI nu a fost de acord cu nicio diminuare a sporurilor. Urmeaza sa avem discutii pe aceasta tema si cu aceasta ocazie va asigur ca nu o sa fim de acord cu nicio masura decat dupa consultarea membrilor de sindicat. Si fara o modificare a codului muncii nici nu putem discuta de diminuare de sporuri sa stea clasa politica fara salarii pana se echilibreaza bugetul ca oricum nu au facut nimic pana acuma

Miracolul polonez, lecţie pentru România

Ana Bâtcă
Luni, 31 August 2009
O analiză a EVZ dezvăluie care este secretul succesului şi ce măsuri bune a luat guvernul polonez, spre deosebire de al nostru.
În timp ce restul statelor din Uniunea Europeană (UE) s-au cufundat în recesiune, Polonia a fost singura ţară care a reuşit să surprindă economiştii menţinând o economie în creştere, de la declanşarea crizei în Europa. Pentru comparaţie, România a înregistrat o scădere a economiei cu 8,8%, în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce Polonia a anunţat o creştere a produsului intern brut (PIB) de 1,4%, conform datelor Biroului Statistic din această ţară. Salariile angajaţilor companiilor poloneze au crescut, în iulie, cu aproape 4%, faţă de aceeaşi perioadă din 2008, iar vânzările cu amănuntul au avansat cu 5,7%, potrivit datelor statistice oficiale. Lecţie pentru cabinetul BocRomânia şi Polonia - două ţări care au multe în comun: de la trecutul în blocul socialist până la soluţii asemănătoare pentru de păşirea crizei. Şi totuşi, situaţia din această ţară din centrul Europei este mult mai bună ca a noastră. Ce reuşesc autorităţile poloneze să întreprindă, iar noi nu? În primul rând, guvernul polonez a avut un mare atu în faţa crizei datorită unor sectoare precum cel agricol, atragerea de investitori şi consumul produselor autohtone.
În al doilea rând, măsurile luate de miniştrii de la Varşovia nu au fost de faţadă, ca acelea luate de cabinetul Boc. Mai mult, autorităţile poloneze nu s-au culcat pe o ureche, iar deciziile au fost luate după ce au fost făcute studii şi analize. Spre comparaţie, guvernul Boc a luat măsuri ad-hoc, fără analize de impact, care au fost refăcute şi reşapate întrucât nu-şi atingeau scopul propus. Polonia şi România, o istorie cu puncte comune Atât în România, cât şi în Polonia, una dintre soluţiile pentru tăierea cheltuielilor este concedierea unui număr de funcţionari publici. Guvernul Poloniei vrea să concedieze circa 10% din personalul bugetar. Adică, din cei 358.000 de funcţionari civili polonezi, 31.600 şi-ar putea pierde locurile de muncă. Cabinetul condus de Donald Tusk crede că măsura ar putea aduce economii de peste 121 milioane de euro. La fel ca în România, autorităţile de la Varşovia au rectificat bugetul. Guvernul polonez a tăiat cheltuielile bugetare cu 22 miliarde de zloţi (5,38 miliarde de euro) şi a decis majorarea deficitului cu 27 miliarde de zloţi (6,6 miliarde de euro). Însă, din cauza legislaţiei rigide privind cheltuielile publice, Ministerul de Finanţe are putere de decizie numai asupra unei treimi din fondurile bugetare. Banii FMI, în stand-by Şi România, şi Polonia au semnat acorduri stand-by de împrumut cu FMI. Însă, spre deosebire de români, polonezii nu s-au atins de cele 21 de miliarde de dolari pregătite pentru ei. Ei pun în practică ceea ce autorităţile noastre doar au declarat că fac: folosesc împrumutul de la Fond ca o „centură de siguranţă”. O soluţie comună a celor două ţări pentru a aduce bani la buget este decizia de vânzare a acţiunilor la companiile de stat. Diferenţa este că guvernul nostru abia a pomenit-o printre rânduri, iar cel polonez a pus-o deja pe hârtie. Pe 11 august, cabinetul Tusk a aprobat un plan de vânzare a pachetelor de acţiuni deţinute de stat în companii. „Bugetul are nevoie de o injecţie de lichiditate pentru a asigura cheltuielile de bază”, a declarat premierul Poloniei, Donald Tusk. Pe listă se află companii precum Polska Grupa Energetyczna, Enea, Grupa Lotos şi Bursa de Valori din Varşovia. VIITOR INCERT Prognozele nu exclud recesiunea Dacă economiştii ezită să decreteze Polonia drept un miracol al crizei este pentru că au dubii în privinţa viitorului acestei ţări. Ei nu ştiu încă dacă statul va reuşi să evite recesiunea. Prognozele FMI arată, pentru acest an, o scădere a PIB-ului cu -0,7%. În schimb, Comisia Europeană estimează o creştere economică apropiată de zero în 2009, urmată de un PIB în creştere de 0,5%, anul viitor. În ceea ce priveşte deficitul bugetar, Comisia Europeană estimează că va ajunge la 6,6% din PIB în 2009 şi la 7,3% din PIB în 2010. Este mai mult decât dublu faţă de condiţia unui deficit de 3% pe care trebuie să o îndeplinească ţările care aspiră să adere la zona euro. Potrivit lui Marcin Piatkowski, fostul economist-şef al băncii poloneze PKO BP, criza a evidenţiat dependenţa ţărilor din fostul bloc socialist, actualmente membre UE (numite de el Noua Europă), de fluxurile de capital extern, de capitalul străin din bănci şi de exporturile către statele din zona euro. „În viitor, vor fi necesare noi politici şi modele de dezvoltare pentru ca ţările din Noua Europă să le ajungă din urmă pe cele mai dezvoltate”, spune economistul într-un studiu transmis EVZ.
Potrivit acestuia, ţările care au înregistrat creşteri economice puternice, apropiate de cea a Chinei, printre care şi România, sunt mai puternic lovite de criză decât cele cu creşteri mai mici. „Când criza se va încheia, PIB-ul în ţările din Noua Europă va creşte într-un ritm mai lent decât înainte de criză”, spune Piatkowski. Astfel, aceste state vor ajunge la un venit pe cap de locuitor apropiat de ţările vest-europene abia în anul 2050.

31 august 2009

Începerea anului şcolar, amânată?
COMUNICAT DE PRESĂGRUPUL PARLAMENTAR PNL din CAMERA DEPUTAŢILOR
Bucureşti, 31.08.2009
Data începerii cursurilor în această toamnă este o altă necunoscută a guvernării pesedisto-pedelistă, alături de alte sute de chestiuni nelămurite care afectează activitatea bugetarilor, a firmelor private şi a fiecărui român în parte, finalmente.
Trimiterea în concediu forţat a bugetarilor afectează grav desfăşurarea cursurilor în şcoli, mai ales dacă acest lucru înseamnă pierderea orelor şi apoi recuperarea lor pe parcurs. Nu este de mirare că sindicatele preferă o amânare a începerii anului şcolar, dacă se ajunge în această situaţie, în locul unei pauze în mijlocul semestrului.
Cer public doamnei ministru Ecaterina Andronescu să nu îşi bată joc de calendarul şcolar şi să găsească o soluţie ca profesorii să nu intre în acel concediu neplătit de 10 zile, chiar şi la începutul anului şcolar. Îi recomand să nu forţeze sindicaliştii să ia o asemenea măsură. În caz contrar, un eventual proces cu sindicatele, pe acest caz, este pierdut cu siguranţă. Nu mai vorbim despre faptul că înfrângerea în Instanţă va fi de natură să vulnerabilizeze şi mai mult (dacă mai este posibil) poziţia domniei sale în fruntea Ministerului Educaţiei. Consider că reprezentanţii sindicatelor au fost chiar îngăduitori până acum, având în vedere probele de foc la care au fost supuşi. Însă acest concediu neplătit reprezintă o lovitură prea puternică dată bugetului corpului profesoral.
În eventualitatea trimiterii acasă a dascălilor, nu pot să nu mă întreb cum se vor descurca familiile cu soţ şi soţie în învăţământ, cum îşi vor gestiona banii pentru a depăşi perioada următoare?
Partidul Naţional Liberal solicită ministrului Educaţiei ca marţi, când se va face discuţia privind reducerea cheltuielilor, să vină cu propuneri ferme, concrete, nu lăutăreşti, astfel încât să avem certitudinea începerii anului şcolar.
Publicat de Daniel Mălăelea la 17:55 0 comentarii
Etichete: Politicieni români

Se prelungeşte vacanţa elevilor cu zece zile?
Amânarea cu zece zile a începerii anului şcolar este soluţia pe care o iau în calcul sindicatele din învăţământ pentru a respecta economiile bugetare impuse de Ministerul Finanţelor
Elevii vor avea şansa să mai stea încă zece zile în vacanţă urmând a începe anul şcolar abia pe 24 septembrie. Decizia ar putea fi luată mâine în cadrul discuţiilor pe care ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, le va purta cu federaţiile sindicale din învăţământ pentru a stabili planul de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare. „Ar fi cea mai bună variantă. Decât să luăm zece zile de concediu fără plată în timpul anului şcolar, mai bine să amânăm începerea cursurilor. Măcar copiii să aibă ceva de câştigat din asta, iar materia ar fi mai uşor de recuperat decât dacă am întrerupe orele la mijlocul semestrului. Aşteptăm să vedem ce ne va spune ministrul Educaţiei şi vom discuta această idee cu restul colegilor. Oricum, nu ne poate obliga nimeni să muncim fără bani”, a declarat pentru ,,Gândul” Constantin Ciosu, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale.
Propunerea sindicaliştilor vine după ce ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a cerut fiecărui minister în parte să adopte o soluţie pentru a reduce cheltuielile bugetare cu 0,3% din PIB, variantele fiind fie concediul de zece zile fără plată, fie reducerea programului zilnic de lucru de la opt ore la şase ore. În primă fază, reacţia sindicatelor la anunţul făcut de Guvern a fost ameninţarea cu tribunalul, Gheorghe Isvoranu, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret”, acuzând Executivul că nu există nicio posibilitate legală de a trimite în concediu forţat bugetarii: „Îmi este greu să cred că angajaţii vor accepta benevol concediu fără plată. Această măsură afectează stabilitatea din sistem şi se pierd drepturi deja câştigate”. La rându-i, preşedintele „Cartel Alfa“, Bogdan Hossu, a declarat că fiecare ordonator de credite poate ajunge la o înţelegere privind reducerea cheltuielilor de personal, fără a fi neapărat nevoie să se recurgă la cele zece zile de concediu fără plată. Potrivit liderului sindical, modul în care se rezolvă reducerea de aproximativ 15,5 la sută lunar a veniturilor salariaţilor se va stabili între sindicatele reprezentative şi ordonatorul de credite, propunându-se variante diferite, care afectează ori pe toţi bugetarii, ori o parte dintre ei: „Sindicatele din administraţia publică m-au informat deja că sunt de acord să renunţe la nişte sporuri, ceea ce înseamnă diminuarea veniturilor lunare cu 15 la sută, astfel că nu vor mai fi nevoiţi să îşi ia concediu fără plată sau să-şi diminueze timpul de lucru în perioada septembrie-noiembrie propusă de Guvern“.
Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, nu agreeaza, insa, ideea amanarii noului an scolar, precizand pentru Gandul ca decizia cu privire la masurile ce vor fi luate pentru reducerea cheltuielilor va fi luata marti: "Poate gasim si alte solutii. Deocamdata e prematur sa ne pronuntam. Nu optez pentru varianta prelungirii vacantei si nici nu cred ca e obligatoriu ca profesorii sa intre in cele zece zile de concediu fara plata. O data pierdute orele de la clasa sunt foarte greu de recuperat. Am trimis mai demult in teritoriu inspectoratelor scolare o depesa prin care le-am cerut sa restranga cheltuielile si vom vedea ce solutii au gasit"
Sursa: www.gandul.info
Şi cu primele două săptămâni din septembrie cum rămâne? Ni le plătesc pe acestea două şi nu ne plătesc perioada 14-24 septembrie? Măcar să nu ni le plătească pe acestea şi să începem şi noi, profesorii, activitatea pe 14 septembrie. Oare ce se întâmplă cu unii dintre liderii noştri de sindicat? Parcă au uitat ale cui interese le reprezintă. Nu este firesc ca ministrul Educaţiei să fie de partea profesorilor, iar unii lideri să fie de partea Guvernului.

România a pierdut valul evadaţilor din criză

Simona DiaconuAndreea Ştefan
Luni, 31 August 2009
Măsurile anti-criză ale Guvernului nu ne-au scos din recesiune, aşa cum îşi propuneau. Mai mult, ultimele date prezentate la rectificarea bugetară arată că situaţia economică este din ce în ce mai rea. În tot acest timp, state precum Germania, Franţa sau Japonia au anunţat ieşirea din criză.
Iar în Polonia, criza aproape că nici nu se simte.Măsuri româneşti Restructurarea, concediul fără plată, creşterea impozitelor, împrumut din surse externe pentru plata pensiilor şi a salariilor, par a fi singurele soluţii ale Guvernului, menite să ne scoată din criză.
Pe de altă parte, la şase luni de la preluarea guvernării, Executivul se lauda cu un plan de 29 de măsuri anticriză, cele mai multe dintre ele rămase la nivelul declaraţiilor.
Cu ce se laudă Guvernul Printre aceste, se găsesc alocarea a 7% din PIB investiţiilor, în special celor din destinate infrastructurii. În tot acest timp, din suma alocată, niciun kilometru de drum public nu a fost dat în folosinţă.
Înfiinţarea unui grup interministerial pentru gestionarea şi perfecţionarea absorbţiei fodurilor comunitare, sub conducerea directă a primului-ministru.
Efectul scontat a fost unul pe dos. Pentru că după rectificarea bugetară făcută săptămâna trecută, ministrul Pogea declara că au fost modificate în scădere şi veniturile din fonduri post-aderare, mai mici cu 550 de milioane de lei.
„Alocarea, prin bugetul de stat a cel puţin aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor ca în anul 2008”, este o altă măsură cuprinsă în planul Guvernului, pe care membrii Executivului o trec pe lista celor bifate. În replică, exportatorii se plâng de lipsa sprijinului venit din partea statului, şi de scăderea comenzilor.

REFORMA IN EDUCATIE

Presedintele PSD, Mircea Geoana,
a declarat marti ca Emil Boc nu poate obliga PSD sa accepte asumarea raspunderii pe legile educatiei pentru ca Executivul este indivizibil, el sustinand ca aceasta intentie a premierului seamana "mai degraba a politicianism si nu a treaba serioasa".
Intrebat ce va face daca Emil Boc insista in continuare pe asumarea raspunderii pe pachetul de legi al educatiei, Geoana a spus ca acea parte din Guvern reprezentata de PSD nu poate fi obligata sa accepte o asemenea decizie. "Guvernul este unul singur. El este indivizibil si nu poate sa ia decizii care sa oblige o parte din acest Guvern. (...) Cand este vorba de chestiuni atat de profunde, cum este legea educatiei, este pur si simplu frivol sa incerci sa bruschezi un demers democratic", a declarat liderul PSD, care a spus ca intentia PDL reprezinta "bruscarea practic a Parlamentului prin asumarea raspunderii pe teme care nu au niciun fel de legitimitate in acest moment". Potrivit NewsIn, Geoana spune ca in acest moment ar trebui discutat cu toate partidele propunerile coalitiei pe acest subiect pentru ca este nevoie de consens. "Eu as spune ca mai degraba ar fi util in acest moment sa deschidem punti de dialog cu cei de la PNL si UDMR, sa deschidem punti de dialog cu alte formatiuni, pentru ca acest pachet de legi va fi aplicat pentru urmatorii 10-20 de ani si se vor schimba multe guverne pana atunci. (...) Doresc ca legile educatiei sa fie asumate, daca se poate, cum a fost si Pactul National pentru Educatie, de toata lumea. Ce este nefiresc in a incerca sa ai un punct comun cu toata lumea care are o reprezentare politica in actualul Parlament si in viitorul Parlament, si in viitorul Parlament dupa viitorul Parlament?", a mai declarat el. Presedintele Senatului a facut apoi un apel "la mult mai multa intelepciune" criticand "graba aceasta suspecta de a forta mana Parlamentului", care "este o chestiune care seamana mai degraba a politicianism si nu a treaba serioasa". La randul sau, Daniela Popa, presedintele PC a declarat ca aceste legi ale educatiei trebuie dezbatute in Parlament cu atat mai mult cu cat institutia si-a neglijat rolul de legiferare. "Rolul Parlamentului din aprilie-mai anul acesta a fost pur si simplu de a constitui comisii de ancheta, in loc sa legifereze, asa cum este si rolul sau constitutional. Acesta este un motiv suplimentar pentru care dorim ca aceste proiecte de legi sa fie discutate in Parlament”, a declarat Popa.Dupa ce Emil Boc a anuntat ca Guvernul isi va asuma raspunderea pe Legile educatiei, alaturi de Legile privind salarizarea bugetarilor si reforma sistemului de pensii, cei de la PSD au sustinut ca nu si-au dat acordul pentru acest lucru, propunand dezbaterea publica a legilor elaborate de ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu. PDL a criticat insa pachetul Andronescu, sustinand ca legile comisiei Miclea sunt mai bune. De asemenea, liderul PDL Radu Berceanu a declarat, despre acest subiect, ca in Guvern nu se voteaza si ca decizia apartine primului-ministru, iar cei care nu sunt de acord cu o decizie au doua variante: " inghit sau demisioneaza".

COMUNICAT DE PRESĂ

F.S.L.I., F.S.I. ”Spiru Haret”, F.E.N. şi F.N.S. ”Alma Mater”
resping în mod ferm ultima variantă a proiectului Legii de salarizare unitară
în sectorul bugetar!


F.S.L.I., F.S.I. ”Spiru Haret”, F.E.N. şi F.N.S. ”Alma Mater”, în numele salariaţilor din învăţământ, resping categoric ultima variantă a proiectului privind Legea salarizării unitare din sectorul bugetar. Punerea în practică a acestui proiect legislativ ar conduce la accentuarea actualelor inechităţi privind salarizarea în sectorul bugetar şi la prăbuşirea, iremediabilă, a învăţământului românesc. Mult aşteptata şi necesara reformă a şcolii va fi sortită eşecului, atât timp cât guvernanţii îşi vor bate joc, mai departe, de resursa umană din învăţământ, recompensându-i munca prin salarii de mizerie. Salariaţii din învăţământ riscă să rămână, în continuare, ”cenuşăreasa” sectorului bugetar, iar actualii “bugetari de lux” nu-şi vor pierde acest statut.
După ce, în urma negocierilor între reprezentanţii salariaţilor bugetari şi cei ai M.M.F.P.S. s-a conturat un proiect de grilă care elimina inacceptabilele discrepanţe salariale actuale, conducerea aceluiaşi minister, în mod unilateral, a ”mutilat” această grilă, diminuând cu peste 40% coeficienţii de ierarhizare pentru salariaţii din învăţământ şi sănătate. Pentru a demonstra că nu sunt cu nimic mai prejos decât ”specialiştii” de la M.M.F.P.S., contabilii Ministerului Finanţelor au mai dat o lovitură acestor categorii de salariaţi, aruncându-i şi mai mult spre partea inferioară a grilei, în urma unei diminuări suplimentare cu 25% a coeficienţilor de ierarhizare.
Printre principiile stabilite de Guvernul României, înainte de demararea negocierilor la acest proiect de lege, a fost şi cel conform căruia, ar fi trebuit să existe echivalenţe între salariile din învăţământ şi cele din sectoarele bugetare privilegiate: justiţie, administraţie publică centrală şi locală, poliţie şi armată. Ignorând acest principiu, ”propulsaţii” pe criterii politice în funcţiile de conducere la ministerele mai sus amintite, şi-au demonstrat, cu vârf şi îndesat, lipsa de viziune şi profesionalism, propunând un proiect de lege care ar trebui să se intituleze ”Lege privind salarizarea inechitabilă în sectorul bugetar”. Atât timp cât România va fi condusă de oameni cu o asemenea mentalitate, această ţară va fi condamnată să se zbată în mediocritate şi mizerie.
Cele patru federaţii reprezentative din învăţământ solicită Guvernului României, Preşedinţiei, conducerilor partidelor politice, precum şi parlamentarilor, ca viitoarea Lege a salarizării în sectorul bugetar să aibă la bază grila de salarizare negociată cu partenerii de dialog social, singura variantă care poate conduce la creşterea calităţii actului educaţional. Chiar şi în condiţiile în care această lege se va aplica gradual, în funcţie de evoluţia economiei româneşti, învăţământul poate deveni un domeniu atractiv, către care să se îndrepte tineri cu vocaţie pentru meseria de dascăl.

Preşedinte F.S.L.I., Preşedinte Secretar General F.E.N., Preşedinte
F.S.I. ”Spiru Haret”, F.N.S. ”Alma Mater”,

Aurel Cornea Gheorghe Isvoranu Constantin Ciosu Anton Hadăr